Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a scăzut la 35.900, în 2024 (Statistică)

Totodată, în industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul mediu anual al posturilor vacante (7.600), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,70%.

În acelaşi timp, sectorul bugetar a deţinut aproape 24% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţie publică (3.700), sănătate şi asistenţă socială (3.300) şi învăţământ (1.500).

La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante, s-au clasat: industria extractivă (0,21%), alte activităţi de servicii (0,26%) şi tranzacţii imobiliare (0,32%).

Raportat la 2023, în 2024, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (-0,53 puncte procentuale), intermedieri financiare şi asigurări (-0,37 puncte procentuale), respectiv informaţii şi comunicaţii (-0,27 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul mediu anual al joburilor vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.400), informaţii şi comunicaţii şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-600 pentru fiecare în parte).

Pe de altă parte, creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au consemnat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcţii şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,09 puncte procentuale, fiecare).

Datele INS relevă faptul că, în privinţa numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante, au fost creşteri mai relevante în construcţii (+400), învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (+200, fiecare).

În anul 2024, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (0,87%), muncitori calificaţi şi asimilaţi - grupa majoră 7 (0,73%), respectiv lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (0,70%). În schimb, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a regăsit la ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,24%, respectiv 100 de locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,41%, respectiv 1.500).

De asemenea, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au consemnat în regiunea Bucureşti-Ilfov (1,10%), urmată de regiunile Vest (0,72%) şi Nord-Vest (0,69%).

Astfel, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti-Ilfov (13.400), care a reprezentat peste 37% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Pe locurile următoare s-au situat regiunile: Nord-Vest (4.800 posturi vacante), Centru (3.600) şi Vest (3.500), acestea însumând circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări.

La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1.400 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Muntenia (0,52%, respectiv 2.900).

Comparativ cu anul precedent, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, unde rata medie anuală a înregistrat aceeaşi valoare, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut uşor (+200 locuri vacante), în toate celelalte regiuni de dezvoltare cei doi indicatori au înregistrat scăderi, precizează INS. În acest context, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative scăderi s-au raportat în 2024 în regiunile: Vest (-0,22 puncte procentuale, respectiv -1.100 locuri vacante), Nord-Est (-0,16 puncte procentuale, -900) şi Nord-Vest (-0,12 puncte procentuale, -800).