Negrescu: Fitch urmează să anunţe dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuţit

Agenţia Fitch urmează să anunţe, vineri noaptea, dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuţit, însă dincolo de anunţul în sine, mesajul agenţiei de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 şi capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating, susţine consultantul financiar, Adrian Negrescu.

"Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenţia Fitch urmează să anunţe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuţit, în ultima perioadă şansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experţii străini priveau criza politică de la Bucureşti ca pe o "ploaie de vară'', o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinşi fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut şi, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experţilor au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan", precizează acesta, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Consultantul explică, astfel, că, pentru experţii din agenţiile de rating, înseamnă în esenţă o prelungire a indeciziei politice, a disoluţiei autorităţii guvernamentale cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar. În aceste condiţii, decizia agenţiei Fitch a devenit una impredictibilă în ciuda rezultatelor salutare ale Ministerului Finanţelor în privinţa reducerii deficitului bugetar, comentează el.

Negrescu atrage atenţia, în context, că deşi execuţia bugetară pe primul semestru arată o îmbunătăţire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, faţă de 69,8 miliarde de lei şi 3,64% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut, experţii agenţiilor de rating se întreabă, în esenţă, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menţinută şi în a doua parte a anului.

"Să nu uităm că România a funcţionat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflaţia a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanţate naţional au fost reduse, ceea ce a influenţat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creşterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe şapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administraţiei publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 şi 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% şi 63,4%. Diferenţa persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepţia agenţiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu", a menţionat Adrian Negrescu.

Totodată, acesta arată că un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă şi legea unitară a salarizării din sectorul public care, dacă este adoptată în forma discutată, ar adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027, adică circa 0,6% din PIB. Această creştere trebuie finanţată fie prin taxe mai mari, fie prin tăieri în alte zone, fie prin împrumuturi suplimentare. Niciuna dintre variante nu este neutră pentru rating, consideră consultantul citat.

"Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ţinta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody's şi S&P privesc cu atenţie şi îngrijorare la acest potenţial derapaj financiar la fel cum percep şi discuţiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus şi tare, reducerea taxelor. O asemenea decizie, de reducere a fiscalităţii fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agenţiilor în situaţia de la Bucureşti s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare şi ale BNR în a le explica că "joaca de-a promisiunile cu iz electoral'' este doar imagine, poziţionare politică şi că are şanse mici de a deveni realitate", scrie Negrescu.

În opinia sa, Fitch are câteva variante pe masă, respectiv menţinerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menţinerea plus plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă şi retrogradarea cu perspectivă negativă. El subliniază, de asemenea, că agenţia de evaluare financiară poate amâna o decizie negativă invocând îmbunătăţirea din primul semestru şi calmul de pe pieţe.

"Şi asta în condiţiile în care agenţiile de rating evită, în general, ca deciziile lor să ducă la ieşiri masive de capital din ţările vizate. Altfel spus, o eventuală decizie de retogradare la junk nu ar scoate automat România din toţi indicii investment-grade, însă ar creşte riscul ca S&P sau Moody's să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potenţial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunţul în sine, mesajul agenţiei de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 şi capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esenţă, orice mişcare negativă ar avea consecinţe directe asupra costului de finanţare al statului, asupra băncilor şi, în final, asupra economiei reale", a mai arătat Adrian Negrescu, în postarea sa.

Toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody's şi Fitch) au o perspectivă "negativă" asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un calificativ din categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii n.r.).