EY Attractiveness Survey Romania 2026: investițiile străine directe în Europa încetinesc, în timp ce România depășește tendința regională

Investițiile străine directe (ISD) în Europa au scăzut în 2025, marcând o etapă de încetinire și transformare structurală a peisajului investițional. Numărul proiectelor anunțate a fost mai mic cu 7% față de 2024 și rămâne semnificativ sub nivelurile din perioada de vârf, pe fondul unei combinații de factori: creștere economică moderată, costuri ridicate ale energiei, incertitudine geopolitică și acces mai dificil la finanțare. 

ISD se concentrează tot mai mult pe activități mai puțin intensive în forță de muncă, iar numărul locurilor de muncă generate aproape s-a înjumătățit față de vârful din 2021. Această evoluție reflectă atât scăderea numărului de proiecte (-15%), cât și reducerea dimensiunii medii a acestora, numărul de locuri de muncă per proiect coborând de la aproximativ 70 la 40. 

În același timp, ponderea proiectelor mari, care creează peste 500 de locuri de muncă, a scăzut la 30% (față de 48% în 2021), cel mai redus nivel din 2017, confirmând orientarea investitorilor către proiecte mai automatizate și mai eficiente din punct de vedere al productivității. 

Bogdan Ion, Country Manging Partner EY România și Moldova: „În 2025, investițiile străine directe reflectă o schimbare clară de paradigmă la nivel european, în care deciziile de investiții devin mai selective, iar criteriile legate de competitivitate și predictibilitate cântăresc mai mult decât în anii anteriori. În acest context, evoluția României - cu o creștere de 16% a numărului de proiecte și de 39% a locurilor de muncă generate, într-un an în care majoritatea piețelor europene au înregistrat scăderi - indică o consolidare a poziției sale în regiune. Ponderea ridicată a proiectelor de extindere și revenirea intrărilor de ISD la 8,1 miliarde euro sugerează că investitorii existenți își reafirmă angajamentele pe termen lung. Menținerea acestui trend va depinde de capacitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate politică și coerență în politicile publice, într-un context în care indicatorii din prima parte a anului 2026 arată o creștere a atractivității României, pe baza datelor M&A, în timp ce perspectiva aderării la OCDE ar putea crește și mai mult potențialul atragerii de ISD”.

Diferențele regionale se accentuează

Europa de Vest rămâne lider ca volum de proiecte, cu Franța (852 proiecte, -17%), Marea Britanie (730, -14%) și Germania (548, -10%) în top, însă înregistrează scăderi atât ale numărului de investiții, cât și ale locurilor de muncă generate, confirmând o tendință de maturizare a piețelor.

Europa de Sud evoluează mixt: Spania conduce regiunea cu 376 de proiecte (+7%), în timp ce Italia (206, -8%) și Portugalia (186, -5%) înregistrează scăderi, iar Grecia se remarcă printr-o creștere accelerată a locurilor de muncă (+374%), indicând un profil investițional mai intens din perspectiva ocupării forței de muncă.
Europa Centrală și de Est își consolidează poziția, în special prin investiții industriale și o intensitate mai mare a locurilor de muncă per proiect. Polonia conduce cu 285 de proiecte (+10%), urmată de România (109, +16%) și Ungaria, care, deși atrage mai puține proiecte (73, -9%), generează un număr ridicat de locuri de muncă, evidențiind competitivitatea regiunii în atragerea de investiții de amploare.

La nivel sectorial, investițiile sunt dominate de servicii și tehnologie. În 2025, sectorul Software și servicii IT a condus cu 857 de proiecte (în creștere cu 8%), urmat de Servicii de business și profesionale, cu 716 proiecte (+4%), în timp ce sectorul financiar s-a remarcat prin cea mai rapidă creștere, ajungând la 355 de proiecte (+21%).

Prin contrast, majoritatea sectoarelor industriale au înregistrat scăderi față de anii anteriori, inclusiv Transport și logistică (-14%), Electronice (-13%), Sănătate (-15%), Automotive (-8%) și Produse chimice, plastic și cauciuc (-11%), reflectând presiuni legate de cerere, costuri și condiții de finanțare.

Domeniile emergente, precum inteligența artificială, energia cu emisii reduse de carbon și industria de apărare atrag investiții în creștere. Proiectele ISD în domeniul inteligenței artificiale aproape s-au dublat, de la 156 în 2024, la 306 în 2025 (+96%), în timp ce locurile de muncă au crescut cu 41%, până la 14.693.

În sectorul energiei cu emisii reduse de carbon, numărul proiectelor a urcat de la 71 la 89 (+25%), însă locurile de muncă generate au scăzut semnificativ, de la 5.565 la 2.039 (-63%), reflectând caracterul mai automatizat al acestor investiții.

Investițiile în apărare au crescut puternic, numărul proiectelor ajungând la 107 (+84%), iar locurile de muncă generate la 6.887 (+118%), pe fondul reorientării strategice a Europei către securitate și reziliență industrială. 
Pe acest fond, încrederea investitorilor rămâne pozitivă, dar se temperează, fiind afectată de riscuri, precum tensiunile geopolitice, condițiile macroeconomice, barierele comerciale și complexitatea reglementării.

România: evoluție peste tendința europeană și consolidarea profilului investițional

În acest context european dificil, România se remarcă printr-o evoluție peste media regională, atât în ceea ce privește numărul de proiecte ISD, cât și locurile de muncă generate.

În 2025, România s-a clasat pe locul 11 în Europa și a atras 109 proiecte de investiții străine directe, în creștere cu 16% față de anul anterior, în contrast cu scăderea observată la nivel european. În același timp, numărul locurilor de muncă create a crescut cu 39%, ajungând la 5.710, ceea ce indică o reluare a investițiilor cu impact în economie.

Un element definitoriu al acestei evoluții este schimbarea structurii investițiilor. Proiectele de extindere au devenit dominante, depășind proiectele noi. Numărul proiectelor de extindere a crescut de la 31 în 2024, la 60 în 2025, o creștere de 94%, semnalând o consolidare a încrederii investitorilor deja prezenți pe piață, care aleg să își dezvolte operațiunile existente.

Această dinamică sugerează o maturizare a pieței: deciziile de extindere reflectă experiența directă a investitorilor în mediul local și confirmă stabilitatea relativă a condițiilor operaționale.

La nivel regional, România își consolidează poziția în Europa Centrală și de Est, situându-se între Polonia, care conduce prin amploare, cu 285 de proiecte în 2025 (+10%), și Ungaria, care atrage un număr mai redus de proiecte (73, -9%), dar de dimensiuni mai mari și cu un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă.
România se diferențiază printr-o creștere mai echilibrată, distribuită pe mai multe sectoare, ceea ce reduce dependența de ciclurile unui singur domeniu.

Structura sectorială a investițiilor confirmă acest profil mixt. Din cele 109 proiecte ISD anunțate în 2025, sectorul Utilaje și Echipamente a rămas cel mai mare, cu 17 proiecte (16% din total), urmat de Software și servicii IT, cu 14 proiecte (13%), Transport și logistică, cu 13 proiecte (12%), respectiv sectoarele Producători și furnizori de transport și Agroalimentar, fiecare cu câte 12 proiecte (11%). În ansamblu, acest mix indică un rol în creștere al României atât ca bază de producție, cât și ca platformă pentru operațiuni regionale și pentru integrarea în lanțurile europene de aprovizionare.

Distribuția geografică a investițiilor arată, de asemenea, o diferențiere clară între București și restul țării. București–Ilfov conduce după numărul de proiecte, cu 45 de proiecte, dar generează un număr relativ redus de locuri de muncă (754, respectiv aproximativ 17 locuri de muncă pe proiect), reflectând profilul investițiilor în servicii și activități de suport. În schimb, regiunile din Vest, Centru, Nord-Vest și Sud-Vest concentrează cea mai mare parte a locurilor de muncă create – de exemplu, Nord-Vest (1.375 locuri de muncă din 14 proiecte), Centru (1.108 din 13 proiecte), Vest (909 din 11 proiecte) și Sud-Vest Oltenia (737 din doar 4 proiecte), evidențiind rolul acestora ca principale hub-uri pentru investiții industriale.

În ansamblu, evoluția din 2025 indică o consolidare a rolului României în peisajul investițional european, pe fondul reorganizării economice regionale și al unei orientări crescute către eficiență operațională și integrare în lanțurile de aprovizionare.