Comisia de Prognoză revizuieşte în creştere la 3,2% estimarea privind inflaţia la sfârşitul anului 2019

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în creştere la 3,2% proiecţia de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, iar estimările referitoare la cursul de schimb mediu au fost, de asemenea, modificate în creştere la 4,74 lei/euro, potrivit Prognozei de primăvară 2019 - 2022.

În varianta din iarnă, estimările CNSP indicau o inflaţie de 2,8% la sfârşitul anului şi în curs mediu de schimb de 4,67 lei/euro. Inflaţia medie anuală este prognozată la 3,4% în actuala variantă a documentului, faţă de 2,8% în ediţia precedentă.

De asemenea, şi pentru 2020 prognoza de inflaţie a fost modificată în urcare la 2,8% pentru sfârşitul anului, de la 2,5% anterior, iar cursul mediu este estimat la 4,71 lei/euro faţă de 4,62 lei/euro. Pentru 2021 şi 2022 prognoza de inflaţie la sfârşitul anului a fost menţinută la 2,3% şi, respectiv 2,2%, în timp de cursul urmează să ajungă la 4,69 lei/euro în 2021 (4,60 lei/euro anterior) şi 4,67 lei/euro în 2022 (4,58%).

Pe de altă parte, Comisia de Prognoză a menţinut la 5,5% estimarea privind creşterea economiei în acest an, însă valoarea nominală a produsului intern brut a fost revizuită în creştere uşoară la 1.031 miliarde de lei, de la 1.022 miliarde de lei în varianta de iarnă. Neschimbate au rămas şi prognozele de creştere pentru următorii trei ani, la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

Cât priveşte deficitul de cont curent, CNSP menţine la 3,3% prognoza pentru acest an şi la 2,9% estimarea pentru 2020.

La începutul lunii aprilie a acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019, iar în paralel prognozează o majorare a ratei inflaţiei şi deficitului de cont curent. Estimrile sunt cuprinse în cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat în 9 aprilie de instituţia financiară internaţională.

"Pentru alte economii din regiunea Europei emergente cu ritmuri robuste de creştere în ultimii ani, precum Polonia şi România, creşterea este aşteptată să se modereze până la aproximativ 3% pe termen mediu, ca urmare a diminuării stimulentelor de pe urma fondurilor europene de investiţii şi a politicilor favorabile", se arată în raportul FMI.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România în acest an, estimările instituţiei financiare internaţionale au fost revizuite în sus pentru 2019, până la o creştere medie anuală de 3,3%, faţă de un avans de 2,7% preconizat în toamnă, urmând să coboare la 3% în 2020.

De asemenea, FMI a revizuit în sus estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în acest an, până la 5,2% din PIB, în condiţiile în care în toamnă se aştepta ca soldul negativ al contului curent să se reducă până la 3,4% din PIB. Pentru 2020, FMI prognozează în cazul României un deficit de cont curent de 4,8% din PIB.

În schimb, în ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului în România în acest an, estimările instituţiei financiare internaţionale sunt nemodificate, la 4,8%, urmând ca în 2020 rata şomajului să crească uşor la 4,9%.

Cele mai noi prognoze ale FMI sunt mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti atât în 2019, de la 3,5% cât estima în ianuarie până la 3,6%, cât şi pentru 2020, de la 3,1% până la 3,3%.

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA).