Banca Mondială estimează pentru România o creştere economică de 1,3% în 2025

Potrivit sursei citate, în 2024, creşterea în întreaga regiune s-a stabilizat la 3,6%, susţinută de consumul privat şi de creşteri robuste ale salariilor reale, remitenţe mai mari şi creşterea creditelor de consum, toate acestea compensând cererea externă mai slabă din cauza creşterii economice reduse în Uniunea Europeană.

Creşterile mai mari ale preţurilor la alimente şi servicii au condus la o inflaţie mai ridicată, care a ajuns la 5%, la nivelul lunii februarie 2025, de la 3,6% la jumătatea lui 2024. Creşterea recentă a inflaţiei a determinat mai multe bănci centrale să majoreze ratele de politică monetară sau să amâne relaxarea suplimentară.

"Deşi ţările din regiunea Europa şi Asia Centrală au reuşit să menţină o creştere constantă anul trecut, incertitudinea globală, fragmentarea geoeconomică şi expansiunea slabă în rândul partenerilor comerciali cheie fac mai dificilă menţinerea acestei creşteri. Pentru a obţine o expansiune economică mai puternică pe termen lung, este esenţial ca ţările din regiune să accelereze reformele structurale interne care să favorizeze un sector privat dinamic şi inovator, antreprenoriatul şi adopţia tehnologiei", a declarat Antonella Bassani, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, citată în comunicat.

Asia Centrală este probabil să rămână sub-regiunea cu cea mai rapidă creştere anul acesta şi anul viitor, deşi creşterea este prognozată să se reducă la 4,7% în 2025-2026. Încetinirea se datorează unei expansiuni mai slabe a sectorului petrolier în Kazahstan, precum şi scăderii exporturilor şi normalizării fluxurilor de remitenţe, semnalează raportul BM.

În Caucazul de Sud, creşterea este proiectată la 3,5%, în medie, în 2025-2026, pe măsură ce efectele indirecte ale intermedierii comerciale, fluxurilor de muncă şi capital continuă să se diminueze.

Incertitudinea politicii comerciale, barierele comerciale crescute şi efectele indirecte ale lanţurilor de aprovizionare din zona euro sunt estimate să tempereze redresările în alte zone ale regiunii. Creşterea în Balcanii de Vest este aşteptată să se modereze la 3,4% în 2025-2026, în timp ce în Europa Centrală ar trebui să se îmbunătăţească doar uşor, la 2,7%.

În Rusia, creşterea este proiectată să scadă la 1,3% în perioada 2025-2026. În Turcia, creşterea este probabil să se înregistreze o îmbunătăţire modestă la 3,3% în perioada menţionată, deşi va rămâne sub tendinţa sa pe termen lung, din cauza cererii externe în continuare slabe şi a continuării redresării economice. Creşterea în Ucraina este probabil să scadă la 2% în 2025.

Într-o analiză dedicată accelerării creşterii în contextul global actual provocator, raportul subliniază importanţa unui sector privat dinamic. Ţările ar trebui să investească mai mult în inovaţie, să întreprindă reforme pentru a sprijini companiile tinere, să aprofundeze pieţele financiare şi să crească investiţiile în cercetare şi dezvoltare (R&D), continuând totodată să se concentreze pe integrarea tehnologiei globale, expertizei şi capitalului.

Pentru ca ţările cu venituri medii din regiune să atingă statutul de ţări cu venituri ridicate, economiile lor trebuie să devină mai dinamice. Ţările care au trecut cu succes la statutul de economie cu venituri ridicate au făcut acest lucru prin dinamism antreprenorial şi inovaţie şi ar trebui să menţină această creştere prin valorificarea tehnologiei, expertizei şi capitalului pentru a spori creşterea productivităţii în cadrul companiilor, subliniază sursa citată.

"Inovaţia şi experimentarea în afaceri sunt esenţiale pentru creşterea productivităţii şi o condiţie prealabilă pentru atingerea şi menţinerea statutului de economie cu venituri ridicate. Ţările cu venituri medii din regiune pot atinge statutul de venituri ridicate dacă firmele cresc, inovează şi concurează. Deşi fiecare ţară are nevoie de propria abordare pentru a reporni creşterea, stimularea inovaţiei şi facilitarea dinamismului afacerilor sunt cruciale", a afirmat Ivailo Izvorski, economist şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală..

Raportul arată că este necesar să se investească în companii tinere şi inovatoare, mai degrabă decât în întregul sector al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), deoarece aceste companii generează locuri de muncă. Această abordare ar trebui să fie susţinută prin îmbunătăţirea accesului la finanţare, în special la capital pe termen lung şi de risc. Regiunea nu are suficientă finanţare, deoarece capitalul de risc şi finanţarea prin capitaluri proprii rămân subdezvoltate.

"Stimularea concurenţei este esenţială pentru a permite apariţia unor firme dinamice. Regiunea are prea multe afaceri mici, cu productivitate scăzută şi puţine companii mari în afara întreprinderilor de stat care adesea domină pieţele şi sufocă dinamismul antreprenorial. Politicile care încurajează inovaţia în afaceri şi adoptarea tehnologiei, cum ar fi stimulentele pentru cercetare-dezvoltare mai mari şi mai bine direcţionate, sunt de asemenea necesare pentru a ajuta firmele să devină mai productive şi inovatoare. Multe firme din regiune se bazează în prezent pe realocarea resurselor şi operează ca unităţi de producţie pentru companii străine, în loc să îşi dezvolte propriile tehnologii", se mai arată în comunicat.

În cele din urmă, investiţia în capitalul uman este esenţială pentru atragerea şi păstrarea angajaţilor şi antreprenorilor cu înaltă calificare, precum şi pentru crearea de oportunităţi de îmbunătăţire a competenţelor prin formare profesională.