Comisionul perceput de organismele de gestiune colectivă pentru desfășurarea unui serviciu impus de lege nu reprezintă activitate economică aflată în sfera impozitului pe profit și a TVA. Ce avocați au obținut această soluție de referință

Comisionul perceput de organismele de gestiune colectivă pentru desfășurarea unui serviciu impus de lege nu reprezintă activitate economică aflată în sfera impozitului pe profit și a TVA. Această soluție de referință a fost obținută în mod definitiv de SCA NICULEASA ȘI ASOCIAȚII și SCP Florea Gheorghe și Asociații pentru Asociația Centrul Român Pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM).

Activitatea desfășurată de organismul de gestiune colectivă CREDIDAM este circumscrisă prevederilor Legii 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe și propriului Statut. Această activitate constă în colectarea remunerațiilor datorate artiștilor interpreți de către agenții economici care utilizează prestațiile artistice și repartizarea către artiști a remunerațiilor cuvenite în funcție de utilizarea reală a repertoriului cu care a mandatat CREDIDAM.

Comisionul perceput de organismul de gestiune colectivă în efectuarea activității stabilite de Lege în sarcina sa a fost încadrat de organele fiscale în sfera activităților economice generatoare de impozit pe profit și TVA, stabilind în sarcina Societății obligații fiscale suplimentare în cuantum de aproximativ 5 milioane de lei.

Într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor de judecată încă din anul 2013, echipa de avocați formată din Av. Dr. Mădălin Niculeasa (SCA NICULESA ȘI ASOCIAȚII) și Av. Dr. Gheorghe Florea (SCP FLOREA GHEORGHE ȘI ASOCIAȚII) a convins atât Curtea de Apel București cât și instanța supremă cu privire la faptul că rolul CREDIDAM este specific unei asociații non-profit care oferă un serviciu impus de lege iar Societatea nu desfășoară o activitate economică nici din perspectiva TVA și nici din perspectiva impozitului pe profit.

Cele două probleme de drept – TVA și impozitul pe profit – au fost analizate de instanță și din perspectiva Deciziei ÎCCJ nr. 48 din 19.06.2017, emisă în dezlegarea unei chestiuni de drept și care are la bază Hotărârea SAWP din 18.01.2017 pronunțată de CJUE în cauza C-37/16, ambele clarificând faptul că operațiunea derulată de organismele de gestiune colectivă de colectare a remunerațiilor datorate de utilizatori titularilor de drepturi nu reprezintă o operațiune impozabilă din perspectiva TVA deoarece nu este aferentă unei contraprestații născute dintr-un raport contractual dintre titular și utilizator, ci unui prejudiciu stabilit în mod abstract de prevederile legale.

În opinia instanței, calificarea stabilită de ÎCCJ și de CJUE confirmă lipsa obligațiilor CREDIDAM de a achita impozit pe profit și de a colecta TVA.

Instanța reține că veniturile din comisioane nu provin dintr-o activitate economică, ci dintr-o activitate cu caracter nepatrimonial. Raporturile civile dintre CREDIDAM și titularii de drepturi (membrii săi) sunt reglementate de propriul Statut și de Legea 8/1996, iar nu de regulile unui raport comercial având un scop lucrativ. Fiind un venit rezultat dintr-o activitate fără scop patrimonial, modalitatea de utilizare a resurselor provenite din comision este supusă exclusiv controlului organismelor statutare ale CREDIDAM iar nu autorităților fiscale.

Astfel, caracterul economic este dat exclusiv de asumarea liberă a riscului pe care îl implică o activitate economică - se riscă în mod liber un anumit volum de resurse cu scopul de a se obține un volum de venituri mai mare decât al resurselor consumate. Însă, se reține că, activitatea CREDIDAM nu presupune asumarea liberă a unui risc - Legea 8/1996 impune titularilor de drepturi să angajeze un volum de resurse pentru a organiza activitatea de gestiune colectivă și a obține volumul de venituri la care au dreptul.

Cu alte cuvinte, comisionul perceput de organismul de gestiune colectivă în relația cu membrii săi nu reprezintă o plată ci o contribuție/cotizație pe care membrii săi sunt obligați să o înainteze organismului de gestiune pentru a-i acoperi cheltuielile, astfel că în mod nelegal echipa de control a făcut aplicarea art. 15 alin. (3) din Legea 571/2003 în privința sumelor percepute de Societate în desfășurarea unei activități impuse de lege.

În ceea ce privește TVA stabilită suplimentar, instanța conchide că operațiunile de colectare a remunerațiilor echitabile de către organismul de gestiune colectivă nu au fost și nu sunt operațiuni taxabile care să determine necesitatea colectării TVA, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Directiva TVA 2006/112 astfel că organele fiscale au stabilit nelegal obligații fiscale de plată în sarcina Societății.

Particularitatea litigiului, după cum în mod corect au apreciat și instanțele, rezidă în lipsa unei înțelegeri corecte a rolului și a modului în care funcționează organismul de gestiune colectivă CREDIDAM, ceea ce a determinat organele fiscale să atribuie în mod nelegal obligații fiscale suplimentare în cuantum semnificativ.

Soluția pronunțată în mod definitiv de ÎCCJ după gestionarea unui dosar pe parcursul a mai mult de 8 (opt) ani de zile devine un reper în această materie și trasează pentru echipa de control fiscal linii clare atât în ceea ce privește comisionul perceput de organismul de gestiune colectivă – nu reprezintă activitate economică aflată în sfera TVA și a impozitului pe profit - cât și în ceea ce privește limita imixtiunii acestor autorități în modalitatea de utilizare a resurselor provenite din comision – doar organismele statutare ale CREDIDAM au competență sub acest aspect iar nu și autoritățile fiscale.