Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obţinute în instanţă în valoare de 7, 14 miliarde de lei

Acesta a subliniat că, pe lângă cele 770 milioane de euro pe care le-ar pierde prin neîndeplinirea jalonului din PNRR, România ar trebui să achite şi costurile non-reformei.

"Aş vrea doar să înţelegeţi că lucrurile astea nu sunt aşa, poezie. Zilele trecute, justiţia a hotărât că diurnele de 2% pot fi date pentru că există nişte prevederi, vreo trei sau patru articole în Ordonanţa 27 din trecut, care, fiind o lege specială, are prevalenţă asupra legislaţiei generale şi au considerat şi, repet, am cerut din partea Ministerului Muncii, printr-o scrisoare formală, explicarea legală, dar bănuiesc că dumnealor, fiind din sistem, au făcut lucrurile care sunt legale. O să aştept şi eu motivarea, dar ce vreau să zic este că lucrurile astea se întâmplă pentru că nu mai ai o salarizare unitară în România. Deci, reţineţi acest aspect fundamental: costul non-reformei, pe lângă banii din PNRR, 770 de milioane, faptul că lucrurile au luat-o complet razna în materie de salarizare - şi hotărâri şi lucruri care se întâmplă de aici", a transmis Pîslaru.

De altfel, magistraţii reprezintă categoria care va "beneficia" de îngheţări de salarii, conform noii legislaţii, întrucât şi-au crescut salariile mult peste grila din vechea Lege a salarizării 153/2017.

"Aici începem să avem şi acele îngheţări şi vreau să fim foarte expliciţi, pentru că nu ne temem de lucrul ăsta. Deci, judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă. Şi o spun din capul locului, pentru că ştiu că o să avem în continuare nişte dezbateri aprinse pe acest subiect; există o singură putere în stat care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul şi cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituţionale că singura prerogativă a Executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget şi de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deşi nu a existat o legislaţie care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătoreşti şi decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit care au dus lucrurile la nivelul respectiv", a explicat demnitarul.

Dragoş Pîslaru a subliniat că salariul în plată la magistraţi va scădea în medie cu 16%, însă vor primi o compensare individuală.

"Noi spunem acum că, pe baza evaluării funcţiilor făcute 2 ani de zile de către Banca Mondială pe cele mai bune practici existente, există în acest moment o discrepanţă între nivelul în plată şi nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare, lucru care se vede şi aici. Încorporând lucrurile care ţin de sporuri şi aşa mai departe, menţinem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanţă, ai o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 lei la 19.268 lei. Întrebarea va fi: bun, asta ce înseamnă? Păi înseamnă aşa: că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grilă deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală - că e foarte important termenul - care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă a economiei şi a modului în care se dezvoltă lucrurile. Deci, este important să înţelegem cam care sunt categoriile unde nu este echitabil în acest moment raportarea lor faţă de restul categoriei", a arătat acesta.

În opinia sa, prin alinierea grilelor, sistemul de salarizare unitară prinde contur.

"Nu e vorba că poţi să ai vreun proiect ideal în acest moment pe salarizare. Nu e vorba că brusc toate inechităţile vor fi rezolvate, însă, prin realinierea grilelor, salarizare unitară, tăierea tuturor excepţiilor, chestiilor care vin din legi speciale, practic reuşeşti să faci ca sistemul de salarizare să prindă contur", a adăugat şeful de la Muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a publicat luni în dezbatere publică proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare şi calendarul de implementare.

Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru iniţierea procesului legislativ.