Trei organizaţii din agricultură şi industria alimentară cer revizuirea Strategiei naţionale pentru biodiversitate

Federaţia LAPAR, Patronatul Planta Romanica şi Federaţia Romalimenta solicită Parlamentului şi Guvernului revizuirea proiectului de lege privind Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2026-2030, apreciind că forma actuală poate genera restricţii asupra terenurilor agricole şi activităţilor de cultivare şi recoltare a plantelor medicinale.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, cele trei organizaţii, membre ale IMM România, susţin necesitatea conservării biodiversităţii, însă consideră că aplicarea strategiei trebuie să respecte principiile echităţii economice, proporţionalităţii şi dialogului cu organizaţiile reprezentative ale sectoarelor afectate.

"În forma actuală, proiectul legislativ poate genera restricţii asupra terenurilor agricole şi asupra activităţilor de cultivare şi recoltare a plantelor medicinale, fără mecanisme clare de compensare şi fără o evaluare completă a impactului economic", se menţionează în comunicat.

Totodată, cele trei organizaţii subliniază că o parte importantă a presiunilor derivă din obligaţii europene, în timp ce strategia naţională nu creează, prin ea însăşi, obligaţii juridice noi - motiv pentru care solicită nu eliminarea ţintelor europene, ci garanţii naţionale pentru o aplicare echitabilă, etapizată şi finanţată.

"Agricultura şi sectorul plantelor medicinale reprezintă domenii strategice pentru România, contribuind la securitatea alimentară, sănătatea publică, dezvoltarea rurală, cercetarea şi competitivitatea economiei naţionale. Conservarea biodiversităţii trebuie să consolideze aceste domenii, nu să le afecteze", se mai arată în document.

Astfel, organizaţiile solicită realizarea unei evaluări de impact economic asupra agriculturii înainte de adoptarea legii şi a măsurilor de implementare, precum şi garantarea faptului că restrângerea dreptului de proprietate se poate realiza numai prin lege şi cu respectarea principiului despăgubirii, în conformitate cu art. 44 din Constituţie.

Pe lista de solicitări se mai află, printre altele, compensarea integrală şi garantată a tuturor restricţiilor impuse proprietarilor şi utilizatorilor de terenuri, prin mecanisme financiare operaţionale, evitarea introducerii în legislaţia naţională a unor cerinţe de mediu suplimentare care nu sunt impuse de Politica Agricolă Comună sau de legislaţia europeană şi elaborarea unei Strategii Naţionale pentru Plante Medicinale şi Aromatice, integrată în politica naţională privind biodiversitatea.

"Protejarea biodiversităţii nu poate fi realizată prin transferarea costurilor exclusiv asupra fermierilor. Orice măsură trebuie fundamentată economic şi însoţită de mecanisme reale de compensare. Fermierii sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei", a afirmat Matei Titianu, preşedinte LAPAR, în comunicat.

La rândul său, preşedintele Romalimenta şi Rompan, Aurel Popescu, susţine că "asigurarea securităţii alimentare şi accesul populaţiei la alimente de calitate nu trebuie să vină în contradicţie cu grija faţă de mediu şi de protejare a biodiversităţii, ci trebuie să fie politici care să se armonizeze în implementare".

Organizaţiile semnatare îşi exprimă disponibilitatea de a participa la un dialog instituţional cu Parlamentul, Guvernul şi ministerele de resort pentru elaborarea unui cadru legislativ echilibrat, bazat pe dovezi ştiinţifice şi pe consultarea tuturor actorilor implicaţi.

Federaţia LAPAR reuneşte asociaţii şi producători agricoli din întreaga ţară şi este membră a Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.

Planta Romanica este organizaţia patronală reprezentativă a industriei plantelor medicinale şi aromatice, a suplimentelor alimentare şi a produselor naturale din România.

Romalimenta este federaţia patronală reprezentativă a industriei alimentare şi reuneşte asociaţii, patronate şi companii din domeniu.

Executivul a decis retragerea de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern aprobată, privind Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii 2026 - 2030, pentru a nu risca suspendarea ei în baza plângerii prealabile formulată de PSD, având în vedere miza financiară de 970 de milioane de euro, bani din PNRR, a anunţat premierul interimar Ilie Bolojan, la finalul lunii iulie.