Negrescu: România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor, după ce Kazahstan a întrerupt livrările de ţiţei

România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de ţiţei, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu.

"România riscă o criză majoră pe piaţa carburanţilor după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de ţiţei. Piaţa românească a combustibililor intră într-o perioadă de criză fără precedent, după ce, începând de ieri, livrările de ţiţei prin sistemul Consorţiului Conductei Caspice către terminalul de la Novorossiisk au fost întrerupte. Efectele le vom simţi direct la pompă. Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă kazahii opresc livrările riscăm să avem penurie de carburanţi, riscă să devină realitate", a scris acesta, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) nu mai primeşte petrol din Kazahstan, după ce luni a suspendat încărcările de ţiţei pe nave, din cauza atacurilor asupra petrolierelor la terminalul său de la Marea Neagră, au declarat marţi seara, pentru Reuters, trei surse din industrie.

În context, Adrian Negrescu a explicat că sistemul CPC nu este o rută de transport oarecare, ci principala arteră prin care Kazahstanul îşi exportă ţiţeiul către pieţele mondiale. Conducta, lungă de aproximativ 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele din vestul Kazahstanului - inclusiv din zona Mării Caspice - de terminalul maritim aflat în apropierea portului rusesc Novorossiisk, de unde petrolul este încărcat pe petroliere prin trei puncte de descărcare plutitoare, amplasate la aproximativ cinci kilometri de coastă.

Prin acest sistem trece un procent de aproximativ 80% din totalul exporturilor petroliere ale Kazahstanului, ţară care ocupă locul al 12-lea în clasamentul mondial al producătorilor de petrol, cu o extracţie de aproximativ 1,8-1,9 milioane de barili pe zi, precizează consultantul economic. Doar în 2024, prin conductă au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit chiar din Kazahstan, susţine el.

"Deşi traversează teritoriul Rusiei pentru a ajunge la Novorossiisk, ţiţeiul kazah este certificat ca fiind de origine kazahă şi nu intră sub incidenţa sancţiunilor occidentale impuse Moscovei - un detaliu tehnic esenţial care explică de ce România şi alte state europene au continuat să cumpere acest ţiţei fără restricţii legale, chiar şi după declanşarea războiului din Ucraina. România, potrivit datelor disponibile pentru anul 2025, îşi acoperă aproximativ 77% din necesarul de ţiţei din import, restul provenind din producţia internă. Din aceste importuri, aproximativ 63% provin din Kazahstan, principalul furnizor de ţiţei al pieţei româneşti. Făcând calculul, rezultă că aproximativ jumătate din întregul ţiţei procesat în rafinăriile din România este, de fapt, de origine kazahă. Restul necesarului este acoperit, în principal, din Azerbaidjan, Norvegia, Libia şi alţi furnizori mai mici", se arată în postarea citată.

Negrescu aminteşte că ambele mari rafinării care funcţionează pe teritoriul românesc depind, într-o măsură mai mare sau mai mică, de acest flux. Petromidia, controlată de compania petrolieră naţională kazahă, este alimentată aproape integral cu ţiţei kazah, primit prin portul Midia, operat de Rompetrol. Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom, foloseşte la rândul ei ţiţei kazah, deşi într-o proporţie mai redusă, restul necesarului ajungând prin portul Constanţa, din alte surse.

"Tocmai din acest motiv, orice perturbare a exporturilor de ţiţei din Kazahstan sau a transportului prin terminalul CPC de la Novorossiisk poate avea efecte semnificative asupra aprovizionării rafinăriilor româneşti şi, implicit, asupra întregii pieţe interne de carburanţi - de la disponibilitatea efectivă a motorinei şi benzinei, până la preţul final plătit de şoferi la pompă. Avertizam asupra acestui scenariu încă de acum câteva luni, când politicienii ne spuneau să stăm liniştiţi, că noi avem surse sigure de aprovizionare", susţine economistul.

În aceste condiţii, el consideră că Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanţilor şi să decidă declararea stării de urgenţă energetice.

"Dacă autorităţile de la Bucureşti nu vor lua urgent măsuri, riscăm să ne trezim cu o criză a carburanţilor cum n-am mai avut până acum. Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanţilor şi să decidă declararea stării de urgenţă energetice. În scenariul în care kazahii vor continua blocada, nu este exclus să ajungem la restricţionarea consumului dacă nu vom găsi surse alternative de petrol şi mai ales de motorină, acolo unde importăm 80% din necesar", a încheiat Negrescu.