Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supravieţuirea şi evoluţia economiei româneşti

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională şi un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici şi mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui eveniment organizat de IMM România.

"Carta Albă 2026 nu este doar o simplă radiografie a cifrelor, ci o foaie de parcurs pentru supravieţuirea şi evoluţia economiei româneşti într-un moment de cotitură europeană. Ne aflăm într-un punct în care regulile jocului se rescriu, de la redefinirea politicilor industriale la Bruxelles, până la presiunea zilnică a inflaţiei şi a deficitului de forţă de muncă de acasă. În faţa acestor realităţi, nu ne mai putem permite strategii de azi pe mâine şi nici un mediu de afaceri lăsat să lupte pe cont propriu. Succesul României în următorul deceniu va depinde decisiv de capacitatea noastră de a transforma rezilienţa nativă a antreprenorilor în competitivitate globală, prin predictibilitate fiscală, digitalizare reală şi o colaborare strânsă între stat şi mediul privat. Această lucrare este un semnal de alarmă, dar şi un partener de dialog: este punctul de plecare pentru reconstrucţia unui ecosistem în care noua generaţie de business autohton să nu mai ruleze pe modul de avarie, ci să inoveze şi să conducă", a declarat Florin Jianu, preşedintele IMM România.

Cercetarea arată că, la nivelul anului 2026, oamenii de afaceri români sunt de cele mai multe ori complet singuri în faţa unui climat economic ostil, iar în aceste condiţii planurile de afaceri pe termen lung au devenit aproape inexistente, arată sursa citată.

Carta Albă a IMM-urilor evidenţiază o schimbare semnificativă în ierarhia dificultăţilor cu care se confruntă mediul antreprenorial. Concurenţa neloială reprezintă principala provocare semnalată de întreprinderile mici şi mijlocii, fiind indicată de 57,28% dintre respondenţi. Aceasta urcă astfel pe primul loc în clasamentul dificultăţilor, după ce în anul 2025 ocupa poziţia a doua, iar în 2024 se situa pe locul al treilea.

Concurenţa produselor din import se clasează pe locul al doilea în topul dificultăţilor resimţite de antreprenori, fiind menţionată de 48,44% dintre respondenţi. Comparativ cu ediţia anterioară a cercetării, această problemă înregistrează cea mai spectaculoasă ascensiune, urcând de pe locul al cincilea în 2025 pe poziţia secundă în anul 2026.

Totodată, neplata facturilor de către terţi ocupă locul al treilea în ierarhia dificultăţilor, fiind semnalată de 42,41% dintre IMM-uri. Problema a cunoscut, de asemenea, o creştere importantă în percepţia antreprenorilor, avansând de pe locul al şaselea în 2025 până pe poziţia a treia în clasamentul actual.

Rezultatele cercetării evidenţiază o schimbare semnificativă a priorităţilor de dezvoltare ale mediului antreprenorial. Creşterea cererii pe piaţa internă este percepută drept principala oportunitate de dezvoltare, fiind indicată de 94,80% dintre respondenţi, în urcare semnificativă faţă de 57,89% în anul 2025. Evoluţia reflectă orientarea tot mai accentuată a companiilor către consolidarea poziţiei pe piaţa locală, în contextul incertitudinilor economice şi geopolitice.

Pe locul al doilea în clasamentul oportunităţilor se situează sporirea exporturilor, opţiune indicată de 52,81% dintre antreprenori, comparativ cu doar 14,62% în anul precedent. Creşterea evidenţiază interesul crescând al IMM-urilor pentru extinderea pe pieţele externe şi diversificarea surselor de venit.

Totodată, digitalizarea continuă să fie percepută drept o direcţie importantă de dezvoltare, procentul companiilor care o consideră o oportunitate crescând la 36,90%, ceea ce confirmă tendinţa de accelerare a transformării digitale în mediul antreprenorial.

La polul opus, investiţiile în utilizarea de noi tehnologii înregistrează cea mai redusă pondere din clasamentul oportunităţilor, fiind menţionate de doar 12,06% dintre respondenţi, faţă de 51,02% în 2025. Această diminuare semnificativă sugerează că, în actualul context economic, o mare parte dintre IMM-uri îşi concentrează resursele financiare asupra menţinerii activităţii curente şi a asigurării continuităţii afacerii, în detrimentul investiţiilor pe termen lung în inovare şi tehnologizare.

Rezultatele cercetării indică o schimbare importantă şi în ceea ce priveşte priorităţile de finanţare ale IMM-urilor. Dacă în ediţia anterioară finanţarea capitalului de lucru ocupa locul al treilea în ierarhia nevoilor companiilor, în anul 2026 aceasta devine principala problema semnalată de antreprenori. Evoluţia reflectă presiunea tot mai mare exercitată asupra lichidităţilor şi dificultăţile întâmpinate de întreprinderi în accesarea resurselor financiare necesare dezvoltării.

În acelaşi timp, studiul relevă o scădere a interesului pentru investiţiile în echipamente şi utilaje, ceea ce confirmă tendinţa companiilor de a amâna investiţiile majore şi de a prioritiza cheltuielile necesare funcţionării curente.

Datele privind ocuparea forţei de muncă evidenţiază o deteriorare a dinamicii angajărilor în sectorul IMM. În anul 2026, numărul mediu al angajărilor a fost de 3,15 salariaţi/IMM, în timp ce plecările au ajuns la 3,25 salariaţi/IMM, rezultând un spor net negativ de -0,10 salariaţi/IMM.

Comparativ cu anii anteriori, când sporul net era pozitiv (1,89 în 2024 şi 1,91 în 2025), datele actuale marchează o schimbare de tendinţă şi indică dificultăţile tot mai mari întâmpinate de IMM-uri în atragerea şi menţinerea forţei de muncă, precum şi prudenţa companiilor în ceea ce priveşte extinderea personalului.

În ciuda presiunilor de pe piaţa muncii, politicile salariale din 2025 au rămas prudente, veniturile fiind menţinute la acelaşi nivel în aproape jumătate dintre firme, în timp ce creşterile salariale au fost în general moderate, situându-se sub pragul de 10%.

Pentru a contracara deficitul de personal şi pentru a creşte fidelizarea echipei, antreprenorii au apelat la sisteme interne de recompensare, beneficii extrasalariale şi oportunităţi de promovare, munca de acasă rămânând o opţiune secundară. Pentru viitor, majoritatea covârşitoare a companiilor intenţionează să menţină pachetele actuale de extrabeneficii.