EPG:Varianta revizuită a proiectului Strategiei Naţionale a Hidrogenului include prioritizarea producţiei de hidrogen din surse regenerabile

 

Potrivit acesteia, având în vedere perioada relativ scurtă până în anul 2030, ar fi recomandată explorarea mai multor scenarii privind utilizarea hidrogenului, care să ofere o înţelegere detaliată a ipotezelor luate în considerare şi a impactului asupra sectoarelor economice vizate.

 

"Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că varianta revizuită a proiectului Strategiei Naţionale a Hidrogenului include o serie din observaţiile emise în cadrul procesului de consultare publică din luna mai 2023. Concret, noua versiune a propunerii strategiei include prioritizarea producţiei de hidrogen din surse regenerabile, poziţia EPG privind ineficienţa utilizării hidrogenului în încălzirea din sectorul rezidenţial, evitarea utilizării hidrogenului regenerabil în CCGT-uri, precum şi analiza decarbonizării treptate a producţiei de hidrogen din gaze naturale", se arată într-un comunicat al EPG, remis marţi AGERPRES.

 

EPG consideră că documentul cuprinde încă o serie de aspecte care necesită revizuiri. În contextul în care strategia va trebui finalizată în anul 2023, conform obiectivelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, multiple aspecte ar trebui avute în vedere pentru actualizările viitoare ale documentului.

 

"Revizuirea Proiectului Strategiei Naţionale a Hidrogenului şi a Planului de Acţiune pentru utilizarea hidrogenului în România prezintă îmbunătăţiri concrete faţă de varianta anterioară, înaintată spre consultare publică de Ministerul Energiei în luna mai a anului curent. Observăm cu satisfacţie că autorităţile au preluat o parte din observaţiile EPG. O asumare importantă a Ministerului Energiei privind politicile publice în domeniul hidrogenului este aceea de a evita (chiar elimina) utilizarea hidrogenului regenerabil în CCGT-uri, aşa cum menţionează noua variantă a Strategiei. EPG a evidenţiat, de-a lungul procesului de consultare publică, ineficienţa utilizării hidrogenului regenerabil în centrale pe gaze în ciclu combinat", susţine Radu Dudău, preşedintele EPG.

 

Potrivit acestuia, proiectul revizuit al strategiei propune o abordare relativ corelată cu obiectivele de decarbonizare a economiei naţionale, însă ar trebui armonizată cu ţintele asumate în diferitele documente strategice şi legi. El afirmă că EPG va continua să monitorizeze parcursul proiectului şi să facă recomandări de politici, astfel încât România să dezvolte economia hidrogenului într-un mod eficient.

 

"EPG priveşte noua formă a strategiei ca pe un pas înainte spre o bună valorificare a hidrogenului în România. Rămâne însă problema subestimării necesarului de hidrogen pentru consumul din industrie. Cu toate că utilizarea hidrogenului în producţia primară de oţel este de departe cea mai eficientă conform datelor prezentate în documentul strategic, ea este prevăzută doar pentru producerea a 0,5 milioane tone (Mt) oţel verde în 2030. Ca să punem numărul în context, trebuie menţionat faptul că Liberty Galaţi, singurul producător de oţel primar, a produs în anul 2021 2,35 Mt de oţel lichid. Conform planurilor companiei de decarbonizare, aceasta ar putea ajunge să producă 4,1 Mt în 2030. Având în vedere importanţa strategică de a menţine şi chiar readuce capacitatea de producţie primară de oţel la un nivel al anilor precedenţi, ar trebui vizată o cantitate de hidrogen măcar pentru menţinerea producţiei actuale. Luând în considerare faptul că alocările gratuite de certificate de emisii pentru producţia industrială vor fi eliminate în proporţie de 50% în 2030, iar preţul certificatelor este prognozat să crească la valori peste 100 euro/tonă, trecerea de la BF-BOF la H2-DRI-EAF ar trebui realizată înainte de finalul deceniului. Nu în ultimul rând, având în vedere adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor" în vara acestui an, considerăm importantă armonizarea estimării necesarului de consum în transporturi cu ţintele din cadrul legii", a spus Mihnea Cătuţi, EPG Head of Research.

 

De asemenea, Alina Arsani - EPG Head of Energy Systems, a subliniat faptul că EPG apreciază noua variantă a Proiectului Strategiei, implicit prioritizarea producţiei de hidrogen din surse regenerabile.

 

"Cu toate acestea, considerăm necesară revizuirea şi transparenţa estimărilor cu privire la cererea de hidrogen în anul 2030, precum şi prezentarea mai multor scenarii de consum. Având în vederea perioada relativ scurtă până în anul 2030, ar fi recomandată explorarea mai multor scenarii privind utilizarea hidrogenului, care să ofere o înţelegere detaliată a ipotezelor luate în considerare şi a impactului asupra sectoarelor economice vizate. Totodată, documentul necesită clarificarea noilor ipoteze privind reducerea cererii de hidrogen în raport cu reducerea emisiilor de CO2 şi implicit revizuirea costului total al implementării strategiei. Mai mult, în ceea ce priveşte costul total al implementării strategiei estimat la aproximativ 4,8 mld. euro, încă nu sunt luate în considerare o serie de costuri importante precum costurile dezvoltării şi modificării infrastructurii de transport şi distribuţie, costurile cu staţiile de comprimare, costuri privind capacităţile de stocare a hidrogenului", a spus Alina Arsani.

 

Ea a menţionat că în cadrul viitoarelor actualizări este necesar ca documentul strategic să includă informaţii referitoare atât la dezvoltarea infrastructurii/reţelei de transport, cât şi la divizarea între producţie/import şi/sau export de hidrogen pentru acoperirea necesarului de consum estimat, respectiv oportunităţile de parteneriate comerciale privind hidrogenul verde cu alte state (membre UE).

 

"Pe baza estimărilor de costuri de producţie ale documentului, România riscă să nu fie competitivă pe pieţele regionale. Dacă estimările privind costurile de producţie rămân neschimbate, strategia ar trebui să exploreze şi oportunităţile de import de hidrogen", a susţinut Arsani.

 

EPG precizează că a transmis Ministerului Energiei, în procesul de consultare din noiembrie 2023, atât observaţiile menţionate anterior (în formă extinsă), cât şi o serie de elemente suplimentare care ar trebui avute în vedere în cadrul viitoarelor actualizări ale documentului, precum: cuantificarea utilizării energiei nucleare pentru producţia de hidrogen; revizuirea ecosistemelor de hidrogen, prin includerea dimensiunii socio-economice; clarificarea obiectivului privind stimularea activităţilor de cercetare dezvoltare şi inovare în domeniul tehnologiilor hidrogenului; dezvoltarea Obiectivului General 5 prin intermediul unei direcţii de educare şi informare a populaţiei asupra necesităţii dezvoltării unei astfel de economii a hidrogenului; includerea aspectelor privind dezvoltarea unei ramuri economice noi, centrată pe producerea şi utilizarea hidrogenului din surse regenerabile, cu cuantificarea numărului de locuri de muncă nou create, precum şi o evaluare a specializărilor necesare; cartografierea surselor de finanţare a investiţiilor necesare până în anul 2030.