Comisia Europeană: Statele membre au primit aproape 225 de miliarde de euro din fondurile Mecanismului de redresare şi rezilienţă

Comisia Europeană estimează că aproximativ jumătate din creşterea preconizată a investiţiilor publice între 2019 şi 2025 rezultă din investiţii finanţate de la bugetul UE, în special prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), statele membre primind deja aproape 225 de miliarde de euro din fondurile MRR, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, dat miercuri publicităţii.

Conform documentului, CE a prezentat miercuri o evaluare la jumătatea perioadei de aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, instrumentul de redresare al UE aflat în centrul planului de 800 de miliarde de euro NextGenerationEU (NGEU).

MRR, un instrument fără precedent din perspectiva amplorii şi ambiţiei, a fost instituit în februarie 2021 şi are dublul obiectiv de a ajuta statele membre să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 şi de a consolida rezilienţa acestora, făcând economiile şi societăţile noastre mai verzi, mai digitale şi mai competitive. Pe scurt, mai pregătite pentru viitor. Mecanismul a fost, de asemenea, vital pentru abordarea provocărilor urgente, cum ar fi impactul în lanţ al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În planurile lor de redresare şi rezilienţă, statele membre au conceput reforme şi investiţii în conformitate cu priorităţile UE în materie de politici verzi, digitale şi sociale adaptate pentru a aborda provocările naţionale identificate în cadrul semestrului european prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei ţări.

Statele membre pun în aplicare agendele de reforme şi de investiţii incluse în planurile naţionale. Până la sfârşitul anului 2023, Comisia a evaluat ca fiind atinse în mod satisfăcător peste 1.150 de jaloane şi ţinte. Realizarea acestor etape în punerea în aplicare a reformelor şi a investiţiilor a condus la schimbări pozitive şi la rezultate tangibile pe teren.

Cu ajutorul MRR, de exemplu, s-au făcut economii de peste 28 de milioane de megawaţi-oră (MWh) în consumul de energie. Peste 5,6 milioane de gospodării suplimentare au în prezent acces la internet prin intermediul reţelelor de foarte mare capacitate şi aproape 9 milioane de persoane au beneficiat de măsuri de protecţie împotriva dezastrelor legate de climă, cum ar fi inundaţiile şi incendiile de păduri.

Statele membre au primit deja aproape 225 de miliarde de euro din fondurile MRR. 67 miliarde de euro s-au plătit cu titlu de prefinanţare pentru a demara realizarea reformelor şi a investiţiilor şi pentru a atenua iniţial impactul pe termen scurt al crizei provocate de pandemia de COVID-19 şi ulterior impactul crizei energetice asupra bugetelor statelor membre.

Comisia estimează că aproximativ jumătate din creşterea preconizată a investiţiilor publice între 2019 şi 2025 rezultă din investiţii finanţate de la bugetul UE, în special prin intermediul MRR. Spre deosebire de crizele anterioare, investiţiile publice în Europa s-au majorat în timpul pandemiei de COVID-19 şi al crizei energetice subsecvente, de la 3% în 2019 la 3,3% în 2023. În 2024, se preconizează că investiţiile publice vor atinge 3,4% din PIB.

Majoritatea planurilor au fost pregătite rapid în 2021, deschizând calea pentru prefinanţări substanţiale, iar punerea în aplicare pe teren a început prompt. Activitatea economică a revenit la nivelurile anterioare pandemiei, iar şomajul a scăzut la niveluri record, de aproximativ 6%. Modelarea economică a Comisiei sugerează că NGEU are potenţialul de a creşte PIB-ul real al UE cu până la 1,4% în 2026, în comparaţie cu scenariul în care acest program nu ar fi fost aplicat. Aceste rezultate nu includ impactul semnificativ pe care se preconizează că îl vor avea reformele incluse în planurile de redresare, de stimulare a creşterii, întrucât acest impact se va manifesta pe termen lung. Se preconizează că rata de ocupare a forţei de muncă în UE va creşte cu până la 0,8% pe termen scurt.

Până la sfârşitul anului 2023, Consiliul a aprobat revizuiri ale tuturor celor 27 de planuri pentru a maximiza impactul acestora într-un context în schimbare. Planurile au fost actualizate pentru a contribui la abordarea creşterii preţurilor la energie în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a inflaţiei ridicate şi a perturbărilor lanţului de aprovizionare. Grecia, Slovenia şi Croaţia şi-au actualizat, de asemenea, planurile pentru ca acestea să contribuie la combaterea dezastrelor naturale, care - pe lângă suferinţa umană provocată - au îngreunat punerea în aplicare a anumitor reforme şi investiţii.

Aceste actualizări au mărit considerabil volumul sprijinului acordat de UE economiilor noastre, cu aproape 150 de miliarde de euro. Din această sumă s-au făcut alocări pentru 23 de capitole privind REPowerEU, iar 125,5 miliarde de euro s-au acordat sub formă de împrumuturi suplimentare. În total, se preconizează că MRR va injecta în economiile noastre un sprijin financiar în valoare de 650 de miliarde de euro.

Statele membre au utilizat MRR pentru a realiza progrese semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei ţări emise în contextul semestrului european. Natura bazată pe performanţă a MRR, în care plata fondurilor UE este condiţionată de îndeplinirea jaloanelor şi a ţintelor convenite, şi-a dovedit capacitatea de a stimula realizarea reformelor îndelung aşteptate într-o gamă largă de domenii de politică, în special pentru a sprijini tranziţia verde şi cea digitală şi pentru a îmbunătăţi rezilienţa socială şi instituţională. Mai mult, odată cu punerea în aplicare a capitolelor privind REPowerEU, se preconizează o accelerare a procedurilor de planificare şi de autorizare, în special pentru proiectele privind energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică.

Ponderea recomandărilor specifice fiecărei ţări pentru perioada 2019-2020 cu privire la care statele membre au realizat cel puţin "unele progrese" a crescut între 2021 şi 2023 de la 52% la 69%. Aceasta reprezintă o îmbunătăţire semnificativă în comparaţie cu anii precedenţi.

MRR este un instrument-cheie pentru accelerarea tranziţiei verzi a UE. Toate statele membre au depăşit ţinta de 37% privind obiectivele climatice, unele state membre dedicând peste 50% din finanţarea totală agendei verzi. În plus, MRR sprijină politicile sociale şi de ocupare a forţei de muncă, contribuind la o tranziţie verde echitabilă.

Prin intermediul capitolelor privind REPowerEU din planurile de redresare, o sumă suplimentară de 60 de miliarde de euro din fondurile MRR va fi dedicată tranziţiei verzi. Acest lucru va contribui la efectuarea de economii de energie, la accelerarea producţiei de energie curată şi la diversificarea aprovizionării cu energie a UE, promovându-se, de asemenea, creşterea capacităţii de producţie a industriei cu zero emisii nete.

Revizuirile planurilor au avut un impact asupra ritmului de punere în aplicare a planurilor existente. Cu toate acestea, punerea în aplicare pe teren a continuat să avanseze pe parcursul anului 2023, cu o dublare a numărului de cereri de plată depuse până la sfârşitul anului 2023, de la 27 la 54.

Se preconizează că acest ritm susţinut va continua, întrucât statele membre sunt motivate să avanseze cu punerea în aplicare a planurilor, având în vedere că MRR durează până în 2026. Comisia evaluează în prezent 18 cereri de plată.

În 2024, se aşteaptă să se depună peste 20 de noi cereri de plată. Pe această bază, Comisia preconizează să efectueze plăţi suplimentare în valoare de peste 100 de miliarde de euro până la sfârşitul anului.

Pe parcursul perioadei de aplicare, MRR, prin intermediul planurilor naţionale, va stimula realizarea a numeroase investiţii şi reforme care vor aduce schimbări pozitive pentru cetăţenii, întreprinderile şi UE în general. Evaluarea la jumătatea perioadei de aplicare este însoţită de instantanee la nivel de ţară care pun în valoare proiectele şi reformele cele mai emblematice şi cu cel mai mare impact incluse în fiecare plan de redresare.

Evaluarea la jumătatea perioadei evidenţiază sprijinul larg din partea statelor membre şi a altor părţi interesate pentru natura bazată pe performanţă a MRR. Plăţile efectuate pe baza progreselor şi a rezultatelor obţinute, şi nu pe baza costurilor suportate, oferă previzibilitate şi implică responsabilitate atât pentru statele membre, cât şi pentru Comisie. Implementarea promptă şi plăţile rapide arată că MRR a sprijinit statele membre în perioade de criză, iar combinaţia unică de investiţii şi reforme ajută economiile statelor membre să devină mai bine pregătite pentru viitor.

În evaluarea la jumătatea perioadei de aplicare se indică şi câteva domenii în care sunt necesare îmbunătăţiri. Este nevoie de o flexibilitate suficientă în conceperea şi punerea în aplicare a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru a asigura o valoare adăugată continuă şi o punere în aplicare fără probleme. O capacitate administrativă adecvată în statele membre este esenţială pentru o punere în aplicare fără sincope a MRR, pe lângă implicarea îndeaproape a autorităţilor regionale şi locale, precum şi a partenerilor sociali.

"Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 800 miliarde de euro, a reprezentat răspunsul nostru solid la consecinţele economice şi sociale ale pandemiei. După trei ani de aplicare, NextGenerationEU continuă să sprijine redresarea noastră economică şi determină schimbări pozitive în întreaga UE. S-au înregistrat niveluri record de finanţare a proiectelor pentru eficienţă energetică, energie din surse regenerabile şi digitalizare. Planul nostru i-a sprijinit pe tineri să dobândească acele competenţe de care au nevoie şi a contribuit la extinderea industriei noastre cu zero emisii nete. Printr-o combinaţie unică de reforme şi investiţii, NextGenerationEU abordează provocările naţionale şi accelerează îndeplinirea priorităţilor noastre comune pentru o UE verde, favorabilă incluziunii, digitală, rezilientă şi competitivă. Evaluarea intermediară de astăzi prezintă aceste realizări şi deschide calea către noi realizări până în 2026", a declarat preşedintele CE, Ursula von der Leyen.