Christine Lagarde: BCE, pregătită să ureze bun venit noilor membri ai zonei euro, cu condiţia să îndeplinească criteriile

Banca Centrală Europeană este mereu pregătită să ureze bun venit noilor membri ai zonei euro, cu condiţia să îndeplinească criteriile de aderare, a declarat joi preşedinta BCE, Christine Lagarde, răspunzând unei întrebări la o conferinţă de presă, după ce instituţia a decis să menţină nemodificate cele trei rate ale dobânzilor reprezentative, transmite BTA.

Întrebarea era legată de o declaraţie a premierului ungar Peter Magyar, care în iunie spunea că Budapesta ar putea îndeplini cerinţele Uniunii Europene pentru adoptarea euro în jurul anului 2030.

Conform Raportului de convergenţă din 24 iunie 2026 al Băncii Centrale Europene, statele membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro, respectiv România, Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia, au înregistrat din 2024 şi până în prezent progrese limitate în ceea ce priveşte convergenţa economică cu zona euro. Ungaria nu a reuşit să îndeplinească criteriile economice şi juridice pentru aderare.

"După cum ştiţi, există un proces bine definit. Bulgaria a trecut cu succes prin el. Suntem mereu pregătiţi să urăm bun venit noilor membri, iar concluzia Raportului de convergenţă este pozitivă. Rămâne de văzut. După cum ştiţi, acest proces necesită întotdeauna o perioadă de timp", a explicat Lagarde.

Oficialul a subliniat că BCE nu are autoritatea de a lua decizii prin aderarea de noi ţări la zona euro.

"În această privinţă, formulăm opinii referitoare la inflaţie. Este o problemă de competenţa Consiliului European şi Comisiei Europene", a indicat Lagarde, care a amintit că toate statele membre UE, cu o excepţie, s-au angajat să se alăture în viitor zonei euro.

De la Raportul de convergenţă din 2024, deficitul bugetar s-a adâncit în majoritatea ţărilor analizate, ponderile datoriei publice în PIB înregistrând o creştere semnificativă în unele cazuri. În 2025, deficitul bugetar a depăşit valoarea de referinţă de 3% din PIB în Ungaria, Polonia şi România. Ponderea datoriei publice brute în PIB în 2025 a fost inferioară sau net inferioară valorii de referinţă (60%) în toate ţările analizate, cu excepţia Ungariei. Cu toate acestea, cele mai recente proiecţii ale Comisiei Europene arată că, în 2026, ponderea datoriei publice în PIB va creşte peste valoarea de referinţă atât în Polonia, cât şi în România.

De la publicarea Raportului de convergenţă 2024, numărul ţărilor aflate sub incidenţa unei proceduri de deficit excesiv a ajuns la trei, României alăturându-i-se Ungaria şi Polonia. Potrivit proiecţiilor Comisiei Europene, niciuna dintre aceste state nu îşi va reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB înainte de sfârşitul anului 2027.

România continuă să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv, care a fost iniţiată în anul 2020, termenul-limită pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv fiind prelungit până în anul 2030. De asemenea, în luna iulie 2024 au fost iniţiate proceduri de deficit excesiv pentru Ungaria şi Polonia, din cauza unor deficite care au depăşit valoarea de referinţă de 3% din PIB în 2023, situându-se la 4,7% şi, respectiv, 7,3%: termenele pentru corectarea deficitelor au fost stabilite pentru 2026 şi, respectiv, 2028.

Calitatea instituţiilor constituie un factor important pentru sustenabililitatea procesului de convergenţă. Consolidarea instituţiilor şi a guvernanţei ar aduce beneficii economice semnificative, mai ales în Ungaria şi România. Cu excepţia Suediei, indicatorii publicaţi de organizaţiile internaţionale sugerează că ţările analizate au încă de recuperat un decalaj în ceea ce priveşte calitatea instituţiilor şi a guvernanţei.

Referitor la compatibilitatea legislaţiei naţionale cu Tratatele şi Statutul SEBC şi al BCE, niciuna dintre cele cinci ţări analizate nu era pe deplin compatibilă cu cerinţele privind adoptarea euro, a indicat BCE.

Danemarca nu este inclusă în evaluare, cu excepţia unei solicitări exprese din partea acestei ţări.