BNR monitorizează permanent sectorul bancar din perspectiva riscului cibernetic şi a rezilienţei cibernetice

Banca Naţională a României (BNR) monitorizează permanent riscurile operaţionale şi cibernetice din sistemul financiar-bancar, prin supravegherea instituţiilor de credit şi a infrastructurilor pieţei financiare, analiza incidentelor raportate, misiuni de evaluare, chestionare şi analize tematice privind digitalizarea şi utilizarea Inteligenţei Artificiale (AI), a precizat vineri instituţia.

"Instrumentele folosite includ atât exerciţii de testare la stres a sectorului bancar din perspectiva riscului cibernetic, cât şi, distinct, teste avansate de rezilienţă cibernetică. Aceste din urmă teste sunt efectuate cu regularitate, încă din 2024, de infrastructurile pieţei financiare şi de instituţiile de credit sistemice la nivel naţional şi simulează tehnicile utilizate de atacatori avansaţi. Cel mai recent exerciţiu nu a evidenţiat vulnerabilităţi operaţionale semnificative la nivelul entităţilor evaluate, instituţiile de credit fiind, în general, pregătite să activeze planurile de continuitate a activităţii şi procedurile de gestionare a crizelor. Cadrul de reglementare european impune instituţiilor financiare obligaţii stricte privind rezilienţa operaţională digitală. Astfel, băncile trebuie să demonstreze nu doar că dispun de măsuri eficiente de protecţie, ci şi că pot asigura continuitatea serviciilor critice sau, după caz, restabilirea lor rapidă în urma unor incidente sau evenimente perturbatoare, prin testarea periodică a capacităţii lor operaţionale", notează Banca centrală într-un comunicat transmis AGERPRES.

Pe de altă parte, instituţia subliniază că numerarul rămâne o componentă esenţială a sistemului monetar, iar asigurarea accesului populaţiei şi agenţilor economici la acesta este una dintre preocupările constante ale BNR, în concordanţă cu nevoile reale ale acestora.

"Accesul la numerar are un rol important în asigurarea participării la activităţile economice, cât şi ca instrument de asigurare a incluziunii financiare, în special în regiunile cu infrastructură financiară slab dezvoltată. Pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanţe normale, acesta se poate dovedi relevant în situaţii de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluţiilor geopolitice", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, în Raportul asupra stabilităţii financiare din decembrie 2024, se menţionează faptul că numerarul în circulaţie ajunsese la 120,3 miliarde de lei, iar gradul său de disponibilitate era de 98%.

De asemenea, reţeaua de bancomate acoperea aproximativ 13,4 milioane de persoane, respectiv 71% din populaţia rezidentă de peste 15 ani, toate localităţile urbane dispunând de cel puţin un bancomat.

"Raportat la populaţie, reţeaua din România este comparabilă cu cea din Polonia şi mai extinsă decât cea din Cehia, deşi persistă diferenţe de acces în zonele rurale. Numerarul şi serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare. Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăţilor esenţiale în situaţii excepţionale, însă deţinerea unor sume mari în afara sectorului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere, în condiţiile în care stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit. Depozitele eligibile beneficiază de protecţia schemei de garantare în limita echivalentului a 100.000 euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale", susţin specialiştii BNR.

La data de 7 iulie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) a publicat Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de AI de frontieră. La elaborarea analizei tehnice care fundamentează avertismentul din perspectiva stabilităţii financiare au participat şi experţi din partea BNR.

Avertismentul este un instrument preventiv de politică macroprudenţială, adresat autorităţilor şi instituţiilor financiare în vederea consolidării rezilienţei. Acesta nu anunţă producerea unui incident şi nu anticipează inevitabilitatea unui blocaj sistemic a sectorului financiar, dar identificarea şi comunicarea din timp a riscurilor reprezintă o condiţie pentru prevenirea acestora şi pentru limitarea efectelor potenţiale.