Analişti financiari: Evoluţia ROBOR a urmat inflaţia şi dobânda-cheie a BNR

Evoluţia ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflaţiei, creşterea anticipaţiilor inflaţioniste şi înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi analişti financiari, în cadrul unei dezbateri dedicate relaţiei dintre indicii ROBOR, dobânzi şi principalii indicatori macroeconomici.

"ROBOR, în aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns în toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, în condiţiile în care inflaţia ajunsese la 16%. Deci, dobânzi reale negative, minus 8. Au fost cele mai mici dobânzi reale. Când cineva acuză că au crescut dobânzile, de fapt au fost cele mai mici dobânzi reale, la jumătate faţă de inflaţie. Fix în acea perioadă, Banca Naţională a României creşte dobânda-cheie de la 1,75% la 7%, o creştere de 5,25 puncte procentuale, aproape cât a crescut şi ROBOR. O creştere a ratei-cheie care s-a întâmplat în toate ţările din lume, în peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul inflaţionist amplificat de războiul din Ucraina şi de distorsiunile din lanţurile logistice din perioada pandemiei", a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost preşedinte al AAFBR.

Potrivit acestuia, acelaşi fenomen s-a manifestat în toate economiile din regiune şi la nivel global.

În acelaşi context, Guda a susţinut că profitabilitatea sectorului bancar trebuie analizată în raport cu dinamica creditării şi cu costurile de finanţare, nu doar prin prisma nivelului dobânzilor.

"Adevărul economic este că profitul sectorului bancar a crescut datorită bazei, creditării companiilor şi populaţiei. Doar în pandemie, când totul s-a blocat şi statul a venit să restabilească încrederea între agenţii economici cu scheme de garantare precum IMM Invest, s-au acordat credite noi pe sold de 56 de miliarde de lei. Ştiţi cu cât a crescut soldul creditelor acordate companiilor din România în deceniul precedent, 2010-2020? Cu 6 miliarde. Deci, în doi ani s-au acordat de zece ori mai multe credite pe sold companiilor", a afirmat el.

La rândul său, preşedintele CFA România, Adrian Codîrlaşu, a explicat că majorarea ROBOR a fost determinată de explozia anticipaţiilor inflaţioniste provocate de şocurile din energie după izbucnirea războiului din Ucraina.

"A început războiul din Ucraina şi preţul gazului metan în Europa a explodat, de peste zece ori. Şocul de gaz s-a transformat într-un şoc pe electricitate, iar petrolul a ajuns la 120 de dolari barilul. Am avut simultan un şoc pe toate cele trei componente principale de energie dintr-o economie: energie electrică, gaz metan şi petrol. Automat, anticipaţiile inflaţioniste au explodat. Şi n-aveau cum să nu impacteze dobânzile", a spus Codîrlaşu.

De asemenea, economistul Florian Libocor, membru fondator şi fost preşedinte al AAFBR, a afirmat că, în general, preţul banilor din economie este sensibil la evoluţia cererii, inflaţiei şi condiţiilor monetare, iar dobânda nu poate fi analizată izolat de politica fiscală.

"ROBOR, sau orice cotaţie, orice preţ al banilor, este sensibil la câteva lucruri, iar această sensibilitate este monitorizată şi ajustată prin prisma politicii monetare. Banca Naţională se uită la un soi de termometru al economiei. Acesta indică dacă cererea este în exces, dacă inflaţia creşte sau dacă economia se supraîncălzeşte, iar atunci intervine. Instrumentul principal este dobânda", a spus Libocor.

Revista Piaţa Financiară a organizat, joi, la ASE Bucureşti, o masă rotundă dedicată indicilor ROBOR, conduitei politicii monetare şi principalilor indicatori macroeconomici.