Un portofoliu de peste trei miliarde de euro și patru proiecte strategice conturează una dintre cele mai relevante expresii ale complexității din energia românească | De vorbă cu Oana Ijdelea, coordonatoarea Ijdelea & Asociații despre punctele de fricțiune în dezvoltarea proiectelor energetice, arhitectura juridică transformată într-un veritabil factor de competitivitate și echipa în care mai multe specializări juridice funcționează integrat

Ijdelea & Asociații a intrat în 2026 cu un portofoliu energetic de peste 3 miliarde de euro, care continuă să crească. Firma și-a construit sistematic practica în jurul mandatelor care merg dincolo de simpla adaptare la evoluțiile sectorului și ajung să influențeze direcțiile acestuia. Ultimele 12 luni au consemnat finanțări sindicalizate, exituri din hidrocarburi, proiecte strategice europene în temeiul CRMA și un litigiu sistemic împotriva ANRE, cu o miză totală de 90 de milioane de euro.

La frontiera dintre jurisdicții, tehnologii și regimuri de reglementare care nu au mai interacționat în această formulă pe piața românească, firma a gestionat mandate fără precedent local – de la securitate maritimă în producția offshore, la construcția cadrului juridic pentru biometan la scară industrială.  Reglementările din perioada 2026–2027 – CfD, PPA/CPPA, CBAM, NZIA, IAA – schimbă însăși arhitectura proiectelor, nu doar documentația aferentă.Sectorul stocării, al hidrogenului și al materiilor prime critice atrage mandate de complexitate în creștere.

Pe de altă parte, investigațiile ANRE și REMIT devin tot mai frecvente, pe fondul unei supravegheri mai atente a pieței energiei și al unei presiuni crescute pentru transparență, conformitate și trasabilitate în comportamentul participanților la piață.

Oana Ijdelea, Managing Partner, a explicat într-un interviu acordat ^BizLawyer, modul în care un an de tranziție se reflectă, în practică, în mandatele, provocările și deciziile care modelează piața. . . 

Proiecte strategice și de anvergură în industria energetică

Există firme care cresc odată cu piața și firme care contribuie la modelarea ei. Ijdelea & Asociații face parte din a doua categorie, cu o practică de energie construită sistematic, de la înființarea sa, în 2008, în jurul mandatelor care definesc direcțiile sectorului, nu doar le urmăresc. În ultimele 12 luni, această poziționare s-a confirmat printr-un portofoliu de mandate complexe, care a depășit repere importante și a deschis direcții încă puțin explorate de avocatura din România.

Firma și-a consolidat reputația de partener juridic de referință în proiectele energetice de anvergură – energie și resurse regenerabile, petrol și gaze, infrastructură și tranzacții transfrontaliere. Activitatea din ultimele 12 luni a consemnat o intensificare a mandatelor din zona proiectelor strategice, cu un portofoliu care depășea în 2025 pragul de 3 miliarde de euro, reflectând implicarea în unele dintre cele mai inovatoare inițiative de pe piața locală, printre care proiecte de dezvoltare a materiilor prime critice, potențiale proiecte eoliene offshore și soluții emergente din zona gazelor ”verzi”.

------------------------------------------------------------------------------

Citește și

→   Ritm alert, tranzacții de referință și expertiză recunoscută | Practica de Energie & Resurse Naturale a RTPR, Tier 1 în Legal 500, gestionează integrat mandate care combină M&A, finanțări verzi, autorizare și reglementare, oferind clienților internaționali și locali suport în proiecte cu miză ridicată. De vorbă cu partenerul Bogdan Cordoș despre tendințele anului 2026, interesul investitorilor și mandatele relevante

------------------------------------------------------------------------------

„Activitatea echipei a fost marcată de mandate complexe care au combinat dezvoltarea de proiecte (greenfield), tranzacții M&A și finanțări, cu un accent semnificativ pe structurare juridică și reglementare. În paralel, am continuat să asistăm clienți în materii de conformare, inclusiv în contextul unui cadru legislativ în continuă evoluție", a spus Oana Ijdelea, Managing Partner, Ijdelea & Asociații, în interviul acordat paltformei noastre.
Mandatele care au marcat această perioadă au implicat structurare juridică în zone unde legislația era incompletă, negocieri în contexte geopolitice tensionate și navigarea unor cadre de reglementare în continuă formare. Capacitatea de a acționa într-un cadru marcat de incertitudine, păstrând în același timp atenția asupra exigențelor de bancabilitate ale investitorilor, constituie adevăratul element de diferențiere al practicii. 

Mandatele recente, coordonate de Oana Ijdelea, au fost asigurate de proiecte strategice și de anvergură în industria energetică, în spatele cărora se află fonduri americane importante de investiții, precum The Carlyle Group, și au presupus acordarea de asistență juridică complexă în legătură cu dezvoltarea unor proiecte energetice majore (gaze naturale, energie regenerabilă, CCS și hidrogen), finanțări de amploare si tranzacții M&A privind achiziționarea unor portofolii internaționale de active din sectorul energetic.

Cererea nu a venit dintr-o singură direcție. Piața energetică românească traversează o perioadă de tranziție și diversificare, iar tabloul mandatelor din ultimul an reflectă această complexitate – cu fluxuri active atât în segmentele tradiționale, cât și în tehnologiile emergente care reconfigurează mixul energetic.

Segmentul oil & gas a generat mandate relevante, în special în contextul optimizării activelor existente și al rolului gazului natural ca sursă de tranziție în mixul energetic.  În paralel, zona energiei electrice – în special proiectele fotovoltaice – deși matură și cu accente tot mai mari pe optimizare, integrare și bancabilitate, a rămas activă. Interesul cel mai dinamic s-a mutat, treptat, spre tehnologiile de stocare. 
„Un element notabil în ultimul an este creșterea interesului pentru proiectele de stocare (BESS), atât standalone, cât și integrate în proiecte hibride, acestea devenind o componentă esențială pentru stabilitatea și eficiența sistemului energetic. Pentru anul în curs, anticipăm oportunități semnificative nu doar în zona proiectelor integrate (energie regenerabilă și stocare), ci și în dezvoltarea lanțurilor de valoare asociate materiilor prime critice, unde România are un potențial strategic remarcabil la nivel european", a subliniat Oana Ijdelea.

România ocupă o poziție privilegiată în arhitectura europeană a materiilor prime critice – din cele 32 identificate la nivel european, 16 se găsesc pe teritoriu național, o concentrare care conferă țării o poziție dominantă în arhitectura materiilor prime strategice de la nivelul Uniunii și un rol structural în proiectele industriale ale tranziției energetice. Această geografie a resurselor atrage mandate de complexitate ridicată spre o piață care până acum era dominată de proiectele clasice regenerabile.

„Avem trei proiecte strategice recunoscute de Comisia Europeană în cadrul CRMA (Critical Raw Materials Act, adică Regulamentul european privind materiile prime critice, NR): un proiect de magneziu (Budureasa), unul de grafit (Gorj) și unul de cupru (Hunedoara). Astfel, se creează premisele pentru dezvoltarea unei industrii integrate, de la extracție la procesare și utilizare în industrii cheie precum baterii, tehnologii verzi sau infrastructură energetică", a arătat Oana Ijdelea.
În acest context, resurse precum grafitul, magneziul sau cuprul capătă o importanță economică și geopolitică sporită, în linie cu obiectivele europene de autonomie strategică și reziliență industrială. 
În paralel, biometanul începe să se contureze ca un segment strategic în mixul energetic, oferind o soluție de tranziție care combină decarbonizarea cu securitatea energetică. România beneficiază de avantaje structurale relevante în această zonă, inclusiv un sector agricol robust și disponibilitatea unor volume semnificative de materii prime organice, ceea ce creează premise favorabile pentru dezvoltarea proiectelor de biogaz și biometan, punctează coordonatoarea Ijdelea & Asociații. 

------------------------------------------------------------------------------

Citește și

→   Practica de Energie a firmei Bohâlțeanu și Asociații marchează unul dintre cei mai intenși ani din evoluția sa, cu mandate complexe în proiecte solare, finanțări transfrontaliere, tranzacții M&A multijurisdicționale și proiecte inovative care pot influența dezvoltarea energiei verzi în România | Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner): ”Planurile pentru următorul an sunt de extindere și diversificare a mandatelor în acest domeniu, urmărind implicarea în proiecte care să scoată în evidență potențialul firmei noastre” 

------------------------------------------------------------------------------


Calibrul practicii devine mai clar prin mandatele concrete. Dintre tranzacțiile din ultimele luni, trei ilustrează cu precizie gama de competențe mobilizate și nivelul de complexitate cu care firma operează în mod curent.

Finanțarea sindicalizată pentru Black Sea Oil & Gas – 175 de milioane de euro, cu Deutsche Bank la conducerea unui consorțiu de cinci bănci – a adus pe masa avocaților instrumentul de tip reserved-based project finance, una dintre formele cele mai complexe de finanțare în sectorul extractiv. Structurarea sa a presupus coordonarea cu firme internaționale specializate – Bracewell (pentru The Carlyle Group – partea de drept englez), Latham & Watkins (pentru consorțiu de bănci – partea de drept englez) – și cu firma locală Popovici Nițu Stoica & Asociații (pentru consorțiu de bănci – partea de drept român).
„Am fost implicați în toate etapele procesului: negocierea term sheet-ului, structurarea finanțării, due-diligence fiscal și juridic, redactarea și negocierea documentației de credit și a pachetului de garanții, îndeplinirea condițiilor precedente și formalitățile de perfectare. O complexitate deosebită a rezidat în restructurarea grupului de acționari în multiple jurisdicții", a menționat Oana Ijdelea.

Vânzarea participației Carlyle International Energy Partners în Mazarine Energy Romania a pus în lumină un alt tip de complexitate – cel al tranzacțiilor cu active din sectorul hidrocarburilor într-un context de tranziție energetică accelerată. Avocații Ijdelea & Asociații au asistat The Carlyle Group în procesul de vânzare a participației deținute în Mazarine Energy BV (Olanda) către unul dintre acționarii minoritari ai companiei, Mazarine International Energy Partners, controlată de Edward van Kersbergen. Tranzacția se remarcă prin complexitatea sa, având în vedere că, în contextul politicilor europene privind tranziția energetică, operațiunile din sectorul hidrocarburilor au devenit mai rare și implică un nivel ridicat de analiză și aprobare din perspectivă de reglementare, inclusiv screening FDI, aprobări sectoriale și considerente de securitate națională. În acest context, România, ca al doilea cel mai mare producător de petrol și gaze din UE, joacă un rol esențial în asigurarea securității energetice la nivel european.
”Am oferit asistență juridică pe întreg parcursul tranzacției, incluzând structurarea și negocierea documentației, îndeplinirea condițiilor de conformitate pentru obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților. Mandatul a implicat navigarea unui cadru de reglementare complex, inclusiv aspecte legate de activele istorice provenite din portofoliul OMV Petrom și transferul obligațiilor aferente”, a punctat avocata intervievată de ^BizLawyer. Un element central al tranzacției a fost faptul că subsidiara din România, Mazarine Energy Romania, deține 28 de perimetre petroliere, active strategice pentru sistemul energetic național, ceea ce a impus identificarea unei structuri juridice optime pentru transferul obligațiilor și garanțiilor aferente acestor active.
Alte firme implicate în tranzacție au fost Akin Gump și Latham & Watkins (pentru The Carlyle Group – partea de drept englez), Loyens & Loeff și SuciuPartners (pentru Mazarine Energy Romania). 

Al treilea exemplu – joint-venture-ul Eiffel Investment Group / R.Power pentru un proiect BESS de 127 MW/254 MWh în județul Olt, ilustrează cum stocarea energiei a trecut de la nivelul de discuție de principiu la cel de tranzacție structurată. 
Ijdelea & Asociații a asistat Eiffel Investment Group în achiziția unei participații de 49,99% într-un SPV deținut de R.Power în România, în vederea constituirii unui joint-venture pentru finanțarea și dezvoltarea unui proiect major de stocare a energiei (BESS) în Scornicești, județul Olt, cu o capacitate estimată de 127 MW/254 MWh și o valoare totală de aproximativ 57 milioane EUR.
”Am fost implicați în toate etapele tranzacției, inclusiv aspectele de joint-venture, due diligence juridic, structurarea și negocierea documentației tranzacției, pachetul de garanții și procesul de autorizare FDI”, a arătat interlocutoarea ^BizLawyer.
Proiectul, unul dintre cele mai mari și avansate din România în domeniul stocării energiei, consolidează parteneriatul dintre Eiffel și R.Power și reflectă interesul continuu al investitorilor instituționali pentru piața energetică locală. În această tranzacție, Nyerges & Partners  a asistat R.Power.

Capacitatea de a naviga simultan aspecte de reglementare sectorială, securitate națională și drept internațional privat marchează o specializare greu de egalat pe o piață în care astfel de mandate sunt tot mai rare și tot mai atent analizate.

Diversitatea celor trei tranzacții – finanțare sindicalizată, exit dintr-un portofoliu de hidrocarburi, joint-venture pentru stocare – conturează imaginea unei practici cu acoperire completă în energie, de la reglementare și autorizare până la structurarea proiectelor, finanțare și gestionarea riscurilor, capabilă să opereze simultan pe paliere diferite de complexitate și risc.

--------------------------------------------------------------------------

                        Citește și

→   Practica de Energie & Resurse Naturale de la ZRVP este construită pe mandate transfrontaliere, expertiză sectorială profundă și o echipă cu vizibilitate internațională | De vorbă cu Lidia Trandafir (Managing Associate) despre dinamica și perspectivele unei piețe în plină ascensiune, în care fotovoltaicul rămâne locomotiva investițiilor, stocarea câștigă rapid teren, iar hidrogenul și e-fuels se conturează la orizont ca frontiera următorului ciclu de creștere  


--------------------------------------------------------------------------


Mandatele care contează cu adevărat într-o practică de energie sunt cele care împing limitele cadrului juridic existent și lasă în urmă precedente. Ultimele 12 luni ale Ijdelea & Asociații sunt marcate de patru astfel de mandate, fiecare la granița dintre jurisdicții, tehnologii și regimuri de reglementare care nu au mai interacționat în această formulă pe piața românească.

Proiectul Midia Gas Development al Black Sea Oil & Gas (BSOG) rămâne emblematic pentru profunzimea implicării juridice a firmei într-un proiect strategic de anvergură națională. Extracția gazelor naturale din zăcămintele offshore Ana și Doina – cu rezerve estimate la 10 miliarde de metri cubi – a generat un portofoliu de mandate cu acoperire completă: autorizare și reglementare, operațiuni curente de producție, conformare, dispute și aranjamente contractuale cu terți. Ijdelea & Asociații este singura casă de avocatură implicată în planificarea și implementarea tuturor activităților necesare pentru finalizarea procesului de autorizare și reglementare al întregului proiect. Firma asistă BSOG în toate operațiunile curente de producție de gaze, de la aspecte de conformare și dispute până la aranjamente contractuale cu terți. Echipa este coordonată de Oana Ijdelea (Managing Partner) și reunește avocați cu expertiză complementară, selectați în funcție de specificul fiecărui mandat; principalii avocați implicați sunt  - Siranus Hahamian (Partner), Cosmin Pohaci (Partner), Lorena Novac (Partner), Ana Pârvu (Of Counsel), Andreea Tudor (Managing Associate), Luiza Catalinescu (Managing Associate), Robert Niță (Senior Associate) și George Moldovan (Associate).

„O provocare semnificativă în contextul geopolitic recent, a reprezentat-o pregătirea și implementarea politicilor de siguranță, precum și structurarea contractelor de asigurare, în contextul riscurilor generate de conflictul din Ucraina, inclusiv prezența minelor plutitoare în Marea Neagră", a declarat Oana Ijdelea. 
Gestionarea unui portofoliu de producție activ în condiții de risc de securitate maritimă ridică provocări juridice fără precedent pe piața locală – de la clauze de forță majoră adaptate unui context geopolitic viu, până la structuri de asigurare pentru active offshore expuse unor amenințări noi. Capacitatea de a structura răspunsuri juridice pentru scenarii pe care legislația nu le anticipase definește un tip de expertiză care se acumulează în timp și se valorifică în fiecare mandat următor.

Portofoliul de biometan al BSOG Energy – cinci proiecte cu o capacitate agregată de 250 MW – adaugă o altă dimensiune: nu o singură tranzacție, ci construcția unui cadru juridic pentru o industrie în formare. Biometanul la scară industrială implică simultan drept funciar, reglementare energetică, structuri corporative internaționale și conformare FDI – un mix de discipline care, în proiectele clasice, intră rar în contact în această formulă.
„Asistăm BSOG Energy în dezvoltarea primului portofoliu de producție de biometan la scară largă din România, inclusiv structurarea parteneriatelor cu DN Agrar (investiții estimate la 30 milioane EUR) și Unigrains (investiții estimate la 60 milioane EUR). Mandatul acoperă întregul spectru de activități de la advocacy la achiziții de terenuri, permitting, aspecte de conformitate, FDI, structuri corporative și finanțare", a subliniat Oana Ijdelea. Echipa este coordonată de Oana Ijdelea (Managing Partner) și reunește avocați cu expertiză complementară, selectați în funcție de specificul fiecărui mandat; principalii avocați implicați sunt: Cosmin Pohaci (Partner), Lorena Novac (Partner), Ana Pârvu (Of Counsel), și George Moldovan (Associate).

Faptul că un singur mandat acoperă advocacy, achiziții funciare, permitting, FDI și finanțare simultan spune ceva despre natura proiectelor de bioenergie în România: ele nu au un ghid procedural consacrat, iar avocații care le construiesc juridic devin, inevitabil, coautori ai cadrului de referință pentru industrie.

Primele două mandate prefigurează un model de practică. Al treilea și al patrulea îl confirmă.

Proiectul Verde Magnesium – extracția magneziului în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1252 privind materiile prime critice (CRMA), cu o investiție estimată peste 1 miliard de euro – plasează firma într-un tip de mandat fără precedent pe piața românească: un proiect minier strategic european derulat într-un cadru legislativ care nu a fost conceput pentru el. Legea minelor nr. 85/2003 conține zone de incertitudine privind interacțiunea dintre drepturile miniere și accesul la terenuri, succesiunea procedurilor de autorizare și corelarea cu cerințele dreptului european.
Potrivit interlocutoarei ^BizLawyer, mandatul firmei implică aspecte de asigurare a drepturilor asupra terenurilor necesare desfășurării activităților miniere, derularea procedurilor de autorizare și reglementare pentru toate facilitățile proiectului, atât subterane, cât și de suprafață, pregătirea și revizuirea documentației necesare obținerii autorizației de începere a operațiunilor miniere, asigurarea conformării cu cerințele CRMA, inclusiv în ceea ce privește obligațiile aplicabile proiectelor strategice, alinierea la criteriile europene privind extracția și procesarea, precum și implicațiile asupra autorizării, eligibilității investiției și obligațiilor viitoare de raportare.
„Complexitatea mandatului este amplificată de lipsa unui cadru legislativ clar și actualizat în Legea minelor nr. 85/2003, care conține zone de incertitudine în ceea ce privește interacțiunea dintre drepturile miniere și accesul la terenuri, succesiunea procedurilor de autorizare și corelarea acestora cu cerințele dreptului Uniunii Europene. În acest context, abordarea noastră implică structurarea unei strategii de autorizare pe baza unui cadru normativ fragmentat, precum și identificarea unor potențiale modificări legislative necesare pentru implementarea efectivă a unor astfel de proiecte în practică", a arătat Oana Ijdelea.

Pe lângă componenta de energie, echipa oferă asistență completă și în materie de drept societar și comercial, inclusiv în legătură cu înființări de societăți, majorări de capital, cesiuni, restructurări și negocierea contractelor cu potențiali parteneri.
Echipa este coordonată de Oana Ijdelea (Managing Partner), și reunește avocați cu expertiză complementară, selectați în funcție de specificul fiecărui mandat; principalii avocați implicați sunt: Lorena Novac (Partner),  Cosmin Pohaci (Partner), Andreea Tudor (Managing Associate), Luiza Catalinescu (Managing Associate),  Robert Niță (Senior Associate) și George Moldovan (Associate).

Consultanța pe un proiect strategic CRMA presupune mai mult decât aplicarea dreptului existent – presupune construirea argumentației juridice pentru situații pe care legiuitorul nu le-a anticipat și, în unele cazuri, identificarea direcțiilor de reformă legislativă care să facă investiția viabilă. Aceasta este zona în care o firmă cu experiență în interacțiunea cu autoritățile și în procesul de elaborare a legislației devine partener strategic, nu doar un prestator de servicii juridice.

------------------------------------------------------------------------------

Citește și

→   RTPR asistă Macquarie Asset Management într-o tranzacție în distribuția energiei electrice de aproximativ 700 mil. € cu o echipă coordonată de Roxana Ionescu (Partner) | Costin Tărăcilă (Managing Partner): ”Tranzacția reprezintă încheierea unui ciclu investițional complet pentru Macquarie Asset Management în acest portofoliu, pe parcursul căruia RTPR a avut privilegiul de a acționa în calitate de consultant juridic de încredere de la investiție până la exit”

------------------------------------------------------------------------------

În lista proiectelor relevante, suita de litigii împotriva ANRE – peste 39 de dosare pentru trei mari producători de gaze, cu o miză totală de aproximativ 90 milioane EUR – completează tabloul. Firma asistă și reprezintă trei mari producători de gaze naturale într-un set complex de litigii împotriva ANRE, unul dintre cele mai ample demersuri contencioase inițiate în sectorul energetic, vizând contestarea unor sancțiuni și măsuri accesorii aplicate în temeiul OUG nr. 27/2022, OUG nr. 119/2022 și Legii nr. 123/2012. Mandatul implică peste 39 de dosare - contestații principale, acțiuni privind mandatele de audit, cereri de suspendare și anulare a controalelor, generate de multiple investigații ANRE privind presupuse încălcări ale legislației aplicabile pieței de energie. Valoarea cumulată a sancțiunilor contestate depășește 10 milioane EUR, iar miza totală, având în vedere și riscurile aferente unor proceduri în curs, este semnificativ mai ridicată (aprox. 90 milioane EUR). 
Asistența echipei Ijdelea & Asociații acoperă toate etapele procedurilor, inclusiv reprezentarea în fața Curții Constituționale în cadrul unor excepții de neconstituționalitate privind cadrul legislativ incident. Echipa este coordonată de Oana Ijdelea (Managing Partner) și Ancuța Pop (Partner), alți avocați implicați fiind Bogdan Mihai (Senior Associate) și Victor Mitcov (Senior Associate

Aceste mandate trasează profilul complet al practicii: proiect offshore în producție activă, portofoliu de bioenergie la scară industrială, proiect minier strategic european și un litigiu sistemic împotriva autorității de reglementare.

Peisajul de reglementare din 2026–2027 nu evoluează liniar – se reașează pe mai multe paliere simultan, iar firmele care anticipează intersecțiile câștigă timp față de cele care doar reacționează la schimbări. Potrivit interlocutoarei ^BizLawyer, un val de reglementări va remodela atât structura investițiilor, cât și modelele de business. Schema CfD rămâne ancorată în prim-plan, cu potențial de extindere spre tehnologii noi – stocare și eolian offshore – și cu posibilitatea unor ajustări care să elimine barierele actuale pentru piața de PPA/CPPA și integrarea României în sistemul european al garanțiilor de origine. CBAM și noile inițiative europene – Net Zero Industry Act și Industrial Accelerator Act – vor remodela direcția investițiilor, cu impact direct asupra competitivității producției locale și a lanțurilor de valoare din UE.
„În prim-plan rămân mecanismele de sprijin, în special schema CfD, cu potențial de extindere către noi tehnologii, precum stocarea sau eolianul offshore, dar și dezvoltarea pieței de PPA/CPPA, care ar putea beneficia de eliminarea barierelor existente și de integrarea României în piața europeană a garanțiilor de origine", a precizat avocata intervievată de ^BizLawyer.

În paralel, instrumente precum CBAM, dar și noile inițiative europene – în special Net Zero Industry Act (NZIA) și Industrial Accelerator Act (IAA) – vor influența semnificativ direcția investițiilor. În zona stocării de CO₂, NZIA poate reprezenta atât o oportunitate, cât și o provocare pentru România: pe de o parte, există potențialul de a deveni un hub regional de stocare, însă, în forma actuală, obligațiile propuse pot avea un caracter disproporționat, cu impact asupra competitivității producției interne. În același timp, IAA și mecanismele asociate promovează consolidarea lanțurilor de valoare europene, inclusiv prin stimularea producției locale și a utilizării resurselor din UE.

„De asemenea, reglementările din zona hidrogenului, eolianului offshore și biometanului indică o diversificare accelerată a mixului energetic, cu potențial semnificativ de creștere în anii următori. În ansamblu, aceste evoluții creează un cadru favorabil investițiilor, dar impun o abordare atentă din perspectiva reglementării și a structurării proiectelor, în special în contextul interacțiunii dintre diferitele surse de venit și mecanisme de sprijin", a indicat Oana Ijdelea.
În ansamblu, aceste evoluții creează un cadru favorabil investițiilor, dar impun o abordare atentă din perspectiva reglementării și a structurării proiectelor, în special în contextul interacțiunii dintre diferitele surse de venit și mecanisme de sprijin.

Intersecția dintre CfD, PPA, granturi și CBAM nu este doar o problemă de structurare financiară – este o problemă de arhitectură juridică. Proiectele care eșuează în această etapă nu eșuează din lipsă de capital, ci din lipsă de coerență contractuală între mecanismele de sprijin suprapuse.
Reglementările din 2026–2027 vor separa proiectele robuste de cele vulnerabile. Firmele de avocatură cu experiență activă în structurarea acestor instrumente vor fi parteneri necesari, nu opționali.

Permitting-ul rămâne unul dintre principalele puncte de fricțiune în dezvoltarea proiectelor energetice, cu blocaje recurente generate, în primul rând, de lipsa unor interpretări unitare și de suprapunerea unor regimuri juridice. De exemplu, proiectele de stocare standalone (BESS) sunt în continuare afectate de incertitudini privind regimul urbanistic aplicabil, în special în ceea ce privește utilizarea terenurilor agricole din extravilan. În același timp, proiectele regenerabile de mari dimensiuni rămân dependente de proceduri urbanistice complexe, precum PUZ-urile, ceea ce prelungește semnificativ termenele de dezvoltare. Un alt element de incertitudine este legat de caracterul temporar al unor măsuri de simplificare introduse în ultimii ani, care, în lipsa unei intervenții legislative, riscă să expire, afectând predictibilitatea cadrului de autorizare.

În practică, accelerarea calendarului ține mai puțin de un „shortcut” juridic și mai mult de o abordare strategică a procesului de autorizare. „Proiectele care avansează eficient sunt cele în care procedurile sunt gândite integrat, cu obținerea în paralel a avizelor acolo unde este posibil și cu fragmentarea etapelor de autorizare pentru a permite rularea simultană a mai multor procese. De asemenea, dialogul timpuriu cu autoritățile și calibrarea documentațiilor în funcție de așteptările acestora s-au dovedit esențiale, la fel ca utilizarea mecanismelor procedurale existente, inclusiv aprobarea tacită, în măsura în care cadrul legal o permite", a menționat avocata intervievată de ^BizLawyer.

Lecția practică este că accelerarea procesului de autorizare nu se obține prin artificii juridice, ci dintr-o arhitectură procedurală atent construită: gândită de la început în funcție de cerințele autorităților, cu etape derulate în paralel acolo unde legea permite și cu o cartografiere precisă a succesiunii avizelor. O firmă care a gestionat deja proceduri pentru proiecte offshore, proiecte miniere strategice și portofolii de biometan pornește cu o hartă procedurală deja conturată, pe care alții abia o construiesc pe măsură ce avansează.
Autorizarea, reglementarea și structurarea juridică a proiectelor energetice nu sunt arii distincte, ci trei niveluri ale aceluiași exercițiu de arhitectură juridică. Firmele care le abordează integrat câștigă timp, sporesc bancabilitatea proiectelor și oferă mai multă predictibilitate.

------------------------------------------------------------------------------

Citește și

→   Bohâlțeanu & Asociații configurează arhitectura juridică a tranzacției anului în energie, prin care Premier Energy preia activele Evryo pentru 700 mil. € | Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner), coordonatorul  echipei pluridisciplinare implicate în proiect: ”Un proiect de referință prin complexitatea sa, atât din perspectiva structurii, cât și a dimensiunii și importanței activelor vizate”
 


------------------------------------------------------------------------------

Robustețe contractuală și disciplina investigațiilor

Piața energetică românească testează, în acest moment, maturitatea instrumentelor contractuale construite în ultimii ani. Volatilitatea prețurilor și intervențiile legislative repetate au scos la iveală vulnerabilitățile contractelor PPA construite prea rigid și au deschis spațiu pentru o generație nouă de structuri, mai adaptabile, mai bine calibrate față de riscurile reale ale sectorului.

Potrivit Oanei Ijdelea, contractele PPA/CPPA au devenit, în ultimul an, un pilon central în structurarea proiectelor de energie regenerabilă, într-un context marcat de volatilitate a prețurilor și de intervenții legislative frecvente. Robustețea acestor contracte nu mai este dată de rigiditate, ci de capacitatea lor de a echilibra predictibilitatea veniturilor cu flexibilitatea necesară pentru a absorbi schimbările de piață și de reglementare.
”În practică, observăm o evoluție clară către mecanisme de preț mai sofisticate, care evită modelul clasic de preț fix și integrează formule hibride – cu protecție la scădere, dar și cu o participare controlată la creșterea pieței”, spune avocata. În cazul CPPA-urilor, în special în relația cu consumatori industriali, soliditatea contrapărții și corelarea dintre profilul de producție și cel de consum devin esențiale, în lipsa cărora riscurile de dezechilibru pot afecta semnificativ bancabilitatea proiectului.
Din perspectiva finanțării, băncile rămân constante în cerințe: contracte de offtake pe termen lung, contrapartide solide și un grad suficient de stabilitate a veniturilor. În paralel, analizează cu atenție mecanismele de alocare a riscurilor și capacitatea contractelor de a gestiona modificările legislative, acestea devenind elemente centrale în procesul de creditare.

„Lecția ultimelor negocieri este clară: structurile rigide sunt din ce în ce mai greu de susținut, în timp ce contractele flexibile, adaptabile și bine calibrate din punct de vedere comercial și juridic sunt cele care reușesc să treacă testul investitorilor și al finanțatorilor", a subliniat Oana Ijdelea.

Stocarea prin baterii (BESS) devine rapid o componentă esențială în arhitectura sistemului energetic, oferind flexibilitate, echilibrare și posibilitatea de a valorifica volatilitatea pieței. În practică, modelele de monetizare sunt construite pe un „revenue stack” diversificat – de la servicii de sistem și piața de echilibrare până la arbitraj pe piețele spot. ”Totuși, în absența unor mecanisme de remunerare dedicate sau a unor contracte pe termen lung, aceste fluxuri rămân insuficient de predictibile pentru a susține finanțări clasice de tip project finance, motiv pentru care proiectele sunt adesea integrate în portofolii mai largi sau operate prin agregatori”, atrage atenția avocatul.
Un element-cheie îl reprezintă alegerea tehnologiei, care influențează direct accesul la anumite fluxuri de venit și eligibilitatea pentru servicii de sistem. În paralel, cadrul de reglementare este încă în formare, ceea ce generează incertitudini privind tratamentul juridic al capacităților de stocare, aplicarea tarifelor și riscurile de dublă taxare. La nivel practic, dezvoltatorii se confruntă frecvent cu nevoia de a adapta soluțiile tehnice pe parcurs, în funcție de evoluțiile din lanțurile de aprovizionare, ceea ce poate avea implicații directe asupra autorizațiilor și documentației de racordare.
Din punct de vedere contractual, aceste realități se traduc într-o nevoie sporită de alocare atentă a riscurilor, atât în relația cu furnizorii (EPC/O&M), cât și cu partenerii de piață, spune coordonatoarea Ijdelea & Asociații.
„Cele mai frecvente capcane țin de supraestimarea veniturilor, de subestimarea impactului tehnologiei alese și de incertitudinile de reglementare care pot afecta, în mod direct, bancabilitatea proiectelor", a precizat Oana Ijdelea.

Atât PPA-urile, cât și proiectele BESS cer avocați capabili să analizeze simultan contractul, cadrul de reglementare și logica finanțatorului. În 2026, acesta este standardul pentru structurarea oricărui proiect care își propune să fie bancabil pe piața românească.

La celălalt capăt al spectrului se află tehnologiile care nu au ajuns încă la maturitate comercială, dar care atrag deja investiții semnificative și mandate juridice complexe.
Hidrogenul și e-fuels rămân, deocamdată, mai degrabă o promisiune strategică decât o piață în formare în România. Potrivit Oanei Ijdelea, interesul investițional există, însă este temperat de riscurile operaționale și de lipsa unui cadru de reglementare clar și stabil, în special în ceea ce privește integrarea hidrogenului în infrastructura existentă și definirea rolului său în mixul energetic. În practică, multe proiecte rămân la nivel de pilot, fiind afectate de aceleași constrângeri ca și proiectele regenerabile – accesul la rețea, procedurile de autorizare și disponibilitatea capacității.
Din perspectiva finanțării, adaugă avocata intervievată de ^BizLawyer, aceste proiecte sunt dependente de sprijin public, iar structurile juridice trebuie să acomodeze condiționalități specifice ajutoarelor de stat. În paralel, lipsa unor modele consacrate de offtake și incertitudinea cererii pe termen lung complică semnificativ negocierea contractelor. Majoritatea proiectelor sunt construite ca structuri integrate – combinând producția de energie regenerabilă, hidrogen și utilizarea finală – ceea ce generează interdependențe contractuale și o nevoie sporită de coordonare.
În acest context, alocarea riscurilor tehnologice devine centrală, având în vedere că soluțiile utilizate nu sunt încă pe deplin mature la scară comercială.
„În ansamblu, dezvoltarea sectorului va depinde de clarificarea cadrului de reglementare și de apariția unor mecanisme de sprijin care să transforme aceste inițiative din proiecte demonstrative în investiții bancabile", a nuanțat Oana Ijdelea.
În proiectele de hidrogen, alocarea riscurilor tehnologice este mai sensibilă decât în energia regenerabilă clasică: soluțiile nu sunt încă pe deplin validate la scară comercială, iar contractele nu se pot sprijini pe precedente solide. În acest context, structurarea juridică devine mai dificilă, dar și considerabil mai valoroasă.

Investigațiile autorităților – ANRE, REMIT sau autorități de concurență – au devenit mai frecvente și mai sofisticate, pe fondul unei atenții sporite asupra comportamentului de piață și al obligațiilor de transparență. Gestionarea unui RFI sau a unui „dawn raid" presupune o reacție imediată și disciplinată: delimitarea documentelor disponibile față de cele protejate de privilegiul avocat-client, controlul fluxului de informații, coerența răspunsurilor. Etapa de „after-care" nu înseamnă doar închiderea procedurii, ci recalibrarea politicilor interne și instruirea personalului.
”În practică, gestionarea acestor situații începe cu o evaluare rapidă a expunerii și cu organizarea unui mecanism intern de coordonare, esențial pentru controlul fluxului de informații și coerența răspunsurilor”, explică Oana Ijdelea.
În faza de RFI, accentul cade pe echilibru – furnizarea unor răspunsuri complete, dar bine calibrate, care să evite atât supraexpunerea, cât și riscul unor interpretări nefavorabile. În cazul „dawn raids”, reacția trebuie să fie imediată și disciplinată, cu delimitarea clară a documentelor ce pot fi puse la dispoziție și a celor protejate de privilegiul avocat–client sau de obligații de confidențialitate.

„Experiența arată că pregătirea prealabilă a echipelor interne – prin proceduri clare și simulări – face diferența între o gestionare controlată și una reactivă", a arătat coordonatoarea Ijdelea & Asociații.
Ea spune că etapa de „after-care” este la fel de importantă, implicând nu doar închiderea procedurii, ci și consolidarea mecanismelor de conformare – de la revizuirea politicilor interne până la recalibrarea practicilor comerciale și instruirea personalului. În ansamblu, abordarea trebuie să fie una integrată, care combină apărarea în cadrul investigației cu întărirea cadrului intern de compliance.

O practică formată în jurul mandatelor cu grad ridicat de complexitate

Schemele de sprijin au devenit un pilon esențial în dezvoltarea proiectelor energetice din România, în condițiile în care multe investiții – în special în stocare sau hidrogen – nu sunt încă bancabile exclusiv pe baza veniturilor din piață. Instrumente precum CfD, finanțările din PNRR sau Fondul de Modernizare, precum și inițiativele de tip IPCEI joacă un rol decisiv în deblocarea acestor proiecte.

În practică, spune interlocutoarea ^BizLawyer, provocarea nu ține doar de accesarea finanțării, ci de integrarea coerentă a acestor mecanisme în structura proiectului. ”Schema CfD, de exemplu, oferă stabilitate veniturilor, dar trebuie corelată atent cu alte aranjamente comerciale, precum PPA-urile. În paralel, granturile vin cu un set complex de condiționalități, iar sincronizarea calendarului de dezvoltare cu cerințele procedurale ale finanțării devine un exercițiu critic”, explică Oana Ijdelea.
Ea spune că interacțiunea cu autoritățile este constantă și depășește faza formală de aprobare, implicând adesea contribuții în etapa de consultare a schemelor. În practică, proiectele cele mai solide sunt cele care combină inteligent granturi cu mecanisme de stabilizare a veniturilor, creând un echilibru între finanțarea inițială și sustenabilitatea pe termen lung.

Proiectele energetice care combină CfD-uri, granturi și PPA-uri nu sunt, din punct de vedere juridic, mai simple decât cele bazate pe un singur mecanism de finanțare; dimpotrivă, sunt mai complexe. În acest context, arhitectura juridică devine un veritabil factor de competitivitate.


Complexitatea mandatelor din sectorul energetic nu poate fi gestionată printr-o singură arie de practică, ci printr-o echipă în care mai multe specializări juridice funcționează integrat.
Practica este coordonată de Oana Ijdelea (Managing Partner) și reunește peste 30 de avocați, cu un nucleu de cinci parteneri cu experiență extinsă în proiecte complexe din sectorul energetic și al industriilor reglementate – Oana Ijdelea, Siranus Hahamian, Lorena Novac, Ancuța Pop și Cosmin Pohaci – fiecare cu expertiză complementară în arii precum project finance, M&A, real estate, regulatory, concurență și dispute resolution. Echipa este susținută și de o serie de “of counsels” specializați, care contribuie cu know-how specific în arii tehnice sau de nișă, esențiale în proiectele complexe.

Practica de energie este pe deplin integrată cu ariile conexe – project finance, corporate & M&A, real estate & construcții, mediu, regulatory & compliance, concurență și litigii – ceea ce  permite firmei să ofere asistență completă pe întreg ciclul de viață al proiectelor, de la structurare și finanțare până la implementare și, la nevoie, gestionarea disputelor. Această abordare integrată este esențială în proiecte de mare anvergură, unde componentele juridice, tehnice și comerciale sunt profund interdependente.

„Pe proiecte multi-jurisdicționale, colaborăm în mod constant cu firme internaționale de top, precum Herbert Smith Freehills Kramer, Bracewell, Latham & Watkins sau Akin Gump, în cadrul unor mandate complexe care implică investitori instituționali și structuri cross-border. Această colaborare, dublată de experiența noastră în interacțiunea cu autoritățile și în procesul de elaborare a legislației, ne permite să oferim clienților o perspectivă atât locală, cât și internațională, esențială pentru navigarea proiectelor strategice", a punctat Oana Ijdelea.

Practica de energie și resurse naturale ocupă un rol important în portofoliul firmei, atât prin volumul de mandate, cât și prin relevanța proiectelor în care este implicată echipa.
”În perspectivă, urmărim dezvoltarea în continuare a acestei arii, în special în contextul noilor oportunități generate de tranziția energetică și de evoluțiile cadrului de reglementare la nivel european și național”, a transmis, la final, Oana Ijdelea.

Validare în Legal 500 pentru cunoașterea aprofundată a domeniului

Prezența Ijdelea & Asociații în ediția 2026 a Legal 500, în practica de Energy and natural resources, confirmă poziționarea firmei într-o zonă de specializare puternic tehnică, unde diferența dintre o practică generalistă și una cu adevărat sectorială se vede în tipul de mandate, în profilul clienților și în nivelul de detaliu al asistenței juridice. Firma este inclusă în Tier 3, într-un clasament în care piața este dominată de echipe cu tradiție în energie, resurse naturale, proiecte de infrastructură și reglementare. Pentru Ijdelea & Asociații, ghidul juridic internațional descrie o practică centrată pe resurse convenționale, petrol, gaze naturale, infrastructură conexă și proiecte emergente, inclusiv biometan. 

Legal 500 arată că firma asistă într-o gamă largă de mandate legate de resurse energetice convenționale, cu accent pe petrol, gaze naturale și petrolier, dar și că echipa este pregătită să ofere consultanță în proiecte majore de biometan. Practica este coordonată de Oana Ijdelea, specialist cu experiență extinsă în proiecte upstream și midstream de gaze și în infrastructura aferentă. În aceeași notă, Siranus Hahamian este menționată pentru implicarea regulată în structurarea, dezvoltarea și finanțarea unor proiecte de mari dimensiuni, în timp ce Ancuța Pop aduce expertiză în litigii și arbitraj internațional, iar Cosmin Pohaci este indicat ca nume important în echipă. 

Validarea individuală este la fel de importantă ca poziționarea firmei. Legal 500 o include pe Oana Ijdelea în categoria Leading partners, rezervată partenerilor care conduc mandate relevante pentru piață și beneficiază de o recunoaștere consistentă din partea clienților și a mediului profesional, iar pe Siranus Hahamian în categoria Next Generation Partners, o categorie dedicată partenerilor juniori cu recunoaștere semnificativă și roluri relevante în mandate-cheie. Această dublă evidențiere individuală susține ideea unei practici în care reputația nu este legată exclusiv de fondatorul firmei, ci începe să se distribuie în interiorul echipei, prin avocați care acumulează vizibilitate proprie.

Testimonialele incluse în ultima ediție a Legal 500 confirmă același registru: cunoaștere aprofundată a domeniului, colaborare strânsă și implicare constantă. Un client spune că echipa este „foarte bine familiarizată cu legislația petrolului și gazelor din România”, formulare care indică o specializare de nișă, nu doar o acoperire formală a practicii de energie. Un alt comentariu o descrie pe Oana Ijdelea ca pe „o combinație rară de excelență tehnică, gândire strategică și angajament real pentru colaborare”, iar despre Siranus Hahamian spune că merge „dincolo de ceea ce se așteaptă” de la ea. 

Sunt relevante și testimonialele care vorbesc despre cultura profesională a firmei și despre relația construită cu clienții. Legal 500 citează clienți care văd la Ijdelea & Asociații o abordare colaborativă, expertiză transversală și „angajament ferm față de succesul clientului”, cu o practică așezată pe relații de durată, transparență, reacție rapidă și rezultate. O altă opinie subliniază că echipa este „întotdeauna disponibilă și implicată”, oferind răspunsuri rapide, bine structurate, cu claritate și eficiență în comunicare. Într-o industrie în care proiectele energetice sunt dependente de reglementare, finanțare, autorizații, infrastructură și calendar investițional, aceste calități au o greutate reală: clientul nu caută doar interpretare juridică, ci capacitatea avocatului de a reduce incertitudinea și de a menține proiectul pe traseu.

Mandatele evidențiate de Legal 500 confirmă profilul practicii. Firma este menționată pentru asistența acordată Black Sea Oil & Gas în legătură cu o facilitate de credit sindicalizat de 175 milioane euro, un proiect relevant atât prin valoare, cât și prin conexiunea cu zona de gaze naturale și finanțare. Un al doilea mandat privește consultanța acordată Carlyle International Energy Partners în vânzarea participației sale în Mazarine Energy Romania, operațiune care indică expunere la tranzacții în sectorul upstream. Al treilea proiect privește asistența acordată Eiffel Investment într-un joint venture cu R.Power pentru dezvoltarea unui proiect BESS de mari dimensiuni în România, ceea ce arată extinderea practicii către zona de stocare a energiei, una dintre direcțiile cele mai active ale tranziției energetice.