Guvernul a sesizat CJUE privind suspendarea aplicării unei dispoziţii din Pachetul Mobilitate I

 

"Depunerea unei astfel de cereri vine în continuarea demersurilor derulate de statul român la CJUE în legătură cu Pachetul Mobilitate I. În acest sens, MTI şi MAE reamintesc că, la data de 23 octombrie 2020, România a iniţiat trei acţiuni în anularea parţială a actelor UE care formează pachetul menţionat. Astfel cum este indicat deja (https://www.mae.ro/node/54005), dispoziţiile vizate de cele trei acţiuni privesc aspecte care, potrivit Guvernului României, vor avea implicaţii negative semnificative asupra pieţei interne şi vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicţia efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligaţia întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operaţional al angajatorului sau la locul său de reşedinţă; obligaţia întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operaţiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detaşarea conducătorilor auto", se arată în comunicatul transmis de MTI.

 

De asemenea, la data de 11 februarie 2021 (https://www.mae.ro/node/54904), statul român a intervenit în 12 acţiuni în anulare vizând acelaşi pachet, iniţiate de state membre UE cu interese similare României (Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia şi Ungaria).

 

Potrivit sursei citate, toate aceste demersuri ale autorităţilor române la CJUE sunt efectuate în cadrul eforturilor constante derulate de autorităţile române pentru a contracara caracterul restrictiv şi disproporţionat al anumitor prevederi ale Pachetului Mobilitate I.

 

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 şi cu privire la care Guvernul României a introdus acţiuni în anulare parţială, sunt următoarele: Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

 

România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.