Marinescu (BNR): Reconfirmarea de către agenţia Fitch a ratingului de ţară al României, pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice

Reconfirmarea de către agenţia Fitch a ratingului de ţară al României este pe deplin justificată de reducerea deficitului bugetar, perspectivele de scădere a inflaţiei, aşteptările privind revigorarea creşterii economice, nivelul rezervelor internaţionale şi soliditatea sectorului bancar, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu.

"Reconfirmarea de către agenţia Fitch a ratingului de ţară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice esenţiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală: reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului curent cu 1,65 puncte procentuale din PIB, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior; estimările privind coborârea consistentă a ratei inflaţiei, cu circa 2 puncte procentuale lunar, atât în iulie cât şi în august, ca urmare a unor efecte de bază; perspectivele clare de revigorare a creşterii economice în 2027, date fiind prognozele de creştere economică de peste 2% conform estimărilor macroeconomice ale Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene; nivelul rezervelor internaţionale de aproape 75 miliarde de euro, care asigură acoperirea integrală a datoriei externe pe termen scurt, calculată la scadenţă reziduală; nu în ultimul rând, soliditatea sectorului bancar, care îşi menţine principalii indicatori prudenţiali peste media europeană", arată Cosmin Marinescu, în articolul "Dezechilibre externe şi competitivitatea exporturilor: provocări structurale", postat pe blogul OpiniiBNR.ro.

Potrivit acestuia, persistenţa dezechilibrelor externe creşte dependenţa de fluxurile străine de capital şi afectează sustenabilitatea financiară. În privinţa României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depăşeşte producţia internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă faţă de ritmul importurilor.

"Reducerea sustenabilă a dezechilibrelor externe nu se poate obţine doar prin câştiguri de preţ şi productivitate, ci şi prin lărgirea bazei firmelor exportatoare şi diversificarea geografică a pieţelor. În noua configuraţie a comerţului global, instrumentele de diplomaţie comercială devin esenţiale pentru facilitarea exporturilor şi accesul la noi pieţe. Volumul "Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergenţă nominală", publicat recent în cadrul proiectului Economic@BNR, include un capitol dedicat dezechilibrelor externe. Amploarea şi persistenţa deficitelor comerciale şi de cont curent generează riscuri şi presiuni asupra stabilităţii macroeconomice şi asupra finanţării externe. Într-o economie cu un conţinut ridicat de importuri, aşa cum este economia României, stimularea puternică a cererii interne poate accentua rapid deficitele externe, după cum arată şi studiul recent al Comisiei Europene, intitulat Romania's Growth Drivers and Macroeconomic Policy. Astfel, în anul 2024, pe fondul politicii bugetare puternic expansioniste, deficitele gemene - adică deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, au înregistrat creşteri severe, de unde şi riscurile majore la adresa sustenabilităţii financiare", afirmă Cosmin Marinescu.

În opinia sa, procesul de consolidare a finanţelor publice, iniţiat în anul 2025, a contribuit la ajustarea importantă a deficitului bugetar, aşa cum arată datele execuţiei bugetare pentru primul semestru al anului curent. Cu toate acestea, în planul dezechilibrelor externe, ajustarea bugetară nu a fost însoţită, cel puţin deocamdată, de o corecţie pe măsură a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne la peste 7% din PIB şi în anul 2026.

"Din această perspectivă, concluziile celui mai recent Raport al FMI privind sectorul extern (External Sector Report) sunt relevante şi pentru România: dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale. De aceea sunt necesare politici economice care susţin producţia naţională şi competitivitatea exporturilor. Este esenţială diversificarea geografică a exporturilor mai ales în condiţiile actuale de reconfigurare strategică a comerţului global, care ar putea creşte dependenţa de importuri, în special de importurile energetice", arată sursa citată.

Potrivit viceguvernatorului BNR, un exemplu relevant privind competitivitatea exporturilor este sectorul agroalimentar, România fiind printre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană. În perioada iulie 2025 - mai 2026, volumele au depăşit 10,3 milioane de tone, cu doar 2 milioane de tone sub nivelul Franţei şi dublu faţă de Germania sau Polonia. În grupa cerealelor, România a înregistrat un surplus mediu de 0,8% din PIB în ultimii cinci ani, susţine Cosmin Marinescu.

El menţionează că această performanţă ascunde însă vulnerabilităţi structurale importante. "Exportăm preponderent materii prime agricole, dar importăm produse alimentare procesate, a căror valoare adăugată este mult mai ridicată. În cazul alimentelor procesate, deficitul comercial a fost de aproximativ 1,8% din PIB, de peste două ori mai mare decât surplusul obţinut la cereale în medie, în perioada 2021-2025", susţine acesta. Potrivit lui Cosmin Marinescu, nu contează doar volumul exporturilor, ci şi calitatea acestora, prin poziţia economiei în lanţurile de producţie şi de valoare.

"Comparaţia cu Polonia este una ilustrativă. Prin integrarea unei părţi mai mari a lanţului agroalimentar în economia locală, Polonia a reuşit să obţină excedente comerciale importante pe segmentul alimentar. Această diferenţă arată că avantajele competitive nu depind doar de abilitatea de a vinde pe pieţele externe, ci şi de capacitatea de a capta în economie o parte cât mai mare din cadrul lanţurilor valorice de producţie. În asemenea contexte, marcate de persistenţa dezechilibrelor externe, structura fluxurilor de capital devine la fel de relevantă precum dimensiunea lor. Dacă în urmă cu două decenii fluxurile de tipul investiţiilor străine directe erau preponderente, în ultimii ani au câştigat teren investiţiile de portofoliu şi împrumuturile externe, la care se adaugă riscuri şi costuri", a scris Cosmin Marinescu.

El precizează că această evoluţie este relevantă deoarece finanţarea prin datorie poate acoperi deficitele pe termen scurt, dar creşte expunerea la costuri mai ridicate de finanţare şi la schimbări ale apetitului pentru risc pe pieţele financiare. Cu toate acestea, pentru România, lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind susţinută de rezervele internaţionale şi de un serviciu al datoriei redus în raport cu exporturile. Însă această marjă de siguranţă nu înlocuieşte nevoia de ajustare structurală a dezechilibrelor macro cu care ne confruntăm în ultimii ani.

"Astfel, dezechilibrele externe evidenţiază limitele modelului de creştere bazat pe consum, în care cererea internă avansează mai rapid decât capacitatea economiei de a genera ofertă competitivă, excedentul de cerere fiind acoperit prin importuri. Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, consecinţa este cât se poate de directă: importurile româneşti generează producţie şi locuri de muncă în străinătate, iar dependenţa de finanţarea externă se accentuează, cu riscurile aferente. Fluxurile externe bazate preponderent pe instrumente de capital pot atenua riscurile asociate dezechilibrelor externe, dar nu pot înlătura cauzele structurale ale acestora. Reducerea durabilă a vulnerabilităţilor externe necesită politici axate pe susţinerea producţiei naţionale, precum şi o mai bună integrare în lanţurile de valoare globale şi europene, astfel încât exporturile româneşti să devină cât mai competitive şi reziliente. Creşterea exporturilor depinde însă şi de accesul firmelor la pieţele externe atractive şi de diversificarea geografică a destinaţiilor de export. În acest sens, diplomaţia comercială pe calea politicii externe este un vector important de competitivitate", a mai afirmat Cosmin Marinescu.