Industria de reciclare a bateriilor este energofagă; Elena-Gaspar Ion (SNRB): în România nu poluăm cu această industrie pentru că nu o avem

Industria de reciclare a bateriilor este energofagă, dar în România această industrie nu poluează pentru că nu există, a declarat, joi, preşedintele Sistemului Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB), Elena-Gaspar Ion, la o dezbatere de specialitate.

"Industria de reciclare a bateriilor este energofagă, ca să nu mai vorbim că în România stăm foarte bine, nu poluăm cu această industrie pentru că nu o avem. Există, în acest moment, un proiect aprobat prin PNRR pentru o investiţie în partea de reciclare a a bateriilor", a spus Elena-Gaspar Ion.

Potrivit acesteia, cantităţile de baterii colectate în prezent sunt relativ mici, dar "vor exploda" în următorii trei-patru ani. "Estimările UE sunt că, prin anul 2030, cantitatea de baterii Litiu-Ion colectată la nivel european va fi undeva între 400.000 şi 600.000 de tone", a precizat reprezentanta Sistemului Naţional de Reciclare a Bateriilor.

Reprezentata Sistemului Naţional de Reciclare a Bateriilor a mai arătat că recipienţii de colectare de baterii din magazine şi de la retaileri reprezintă maximum 5%, din cantitatea de baterii care se colectează în România. Restul sunt bateriile încadrate la "industriale", respectiv de la vehicule electrice, trotinete, biciclete, hover-bord-uri etc.

"Aici, creşterea este exponenţială, lucru care se întâmplă şi în România. Dacă fac o comparaţie între cantităţile puse pe piaţă până la jumătatea anului 2025, raportat la aceeaşi perioadă din 2019, creşterea este de 350%. Sigur, dacă ne uităm şi la numărul de maşini electrice şi hibrid vândute, lucrurile se explică", a adăugat Elena-Gaspar Ion.

Ea a menţionat că, în prezent, facilităţile de reciclare din Europa sunt insuficiente, iar România trimite bateriile la reciclare în Germania.

"Comisia Europeană a definit bateriile şi masa neagră care rezultă din tocarea bateriilor ca resurse esenţiale care nu mai pot părăsi Uniunea Europeană. Asta înseamnă că tot ceea ce se extrage din baterii trebuie să rămână în Europa şi astfel s-a terminat şi cu exportul lor către Turcia, unde costurile de reciclare sunt mult mai mici. Diferenţa este, de exemplu, la Litiu-Ion, între 0,5 euro per kilogram în Turcia şi 1,5 euro per kilogram Germania. Pentru noi se adaugă şi costurile de transport şi că pentru orice deşeu periculos este nevoie de o perioadă de circa şase luni până primeşte toate aprobările de transport", a mai afirmat Elena-Gaspar Ion.

Potrivit sursei citate, România, la nivel instituţional, prin Ministerul Mediului, a fost foarte activă în discuţiile cu Comisia Europeană în privinţa legislaţiei privind reciclarea bateriilor uzate şi a deşeurilor electrice.