Buzoianu: Strategia privind conservarea biodiversităţii, adoptată de Guvern; un nou jalon de reformă din PNRR, îndeplinit

Ministerul Mediului a îndeplinit un nou jalon de reformă pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de un miliard de euro, după ce Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, Strategia privind conservarea biodiversităţii, a anunţat ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, pe pagina sa de socializare.

"Tocmai am trecut un jalon de reformă pe care Ministerul Mediului trebuia să îl îndeplinească pentru PNRR, în valoare de un miliard de euro. La şedinţa de Guvern de astăzi (joi, n.r.) a fost adoptată Strategia privind conservarea biodiversităţii. Un miliard de euro din PNRR rămân în ţară pentru investiţii vitale pentru sute de comunităţi. În plus, prin această strategie, România stabileşte un cadru clar de acţiune pentru protejarea biodiversităţii. Fiecare măsură are instituţii responsabile, termene, potenţiale surse de finanţare şi indicatori de rezultat", a scris Buzoianu, pe Facebook.

Potrivit şefei de la Mediu, strategia stabileşte, pentru perioada 2026-2030, un cadru unitar de protejare, restaurare şi utilizare durabilă a biodiversităţii României.

Astfel, documentul include 11 obiective naţionale, construite în jurul conservării şi restaurării ecosistemelor, reducerii riscului de dispariţie a speciilor, utilizării responsabile a resurselor naturale şi consolidării capacităţii instituţionale, ştiinţifice şi financiare.

"Strategia prevede restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor, refacerea conectivităţii ecologice şi combaterea speciilor alogene invazive. Restaurarea ecosistemelor contribuie direct la reglarea circuitului apei, reducerea efectelor secetei şi inundaţiilor, stocarea carbonului, polenizare şi menţinerea fertilităţii solurilor. Planul de acţiune transformă obiectivele strategice în măsuri verificabile. Pentru fiecare acţiune sunt stabilite instituţiile responsabile, termenele de implementare, sursele de finanţare, indicatorii de performanţă şi rezultatele aşteptate. Progresele vor fi monitorizate periodic, iar evaluările intermediare vor permite corectarea măsurilor care nu produc rezultatele asumate", a subliniat Diana Buzoianu.