WGC se aşteaptă la o creştere a achiziţiilor de aur ale băncilor centrale în acest an

Băncile centrale ar urma să îşi intensifice achiziţiile de aur în următoarele 12 luni, potrivit unui studiu publicat marţi de Consiliul Mondial al Aurului (WGC), efectuat în perioada 5 februarie - 19 mai, transmite Reuters. 

45% dintre gestionarii de rezerve publice intervievaţi de WGC, în creştere cu două puncte procentuale faţă de anul trecut, se aşteaptă ca propriile lor instituţii să-şi majoreze deţinerile de aur în următoarele 12 luni. Majoritatea, 54% din 74 bănci centrale care au răspuns la studiul anual al WGC, spun că deţinerile lor rămân nemodificate, în timp ce 1% se aşteaptă la un declin. 

Cele mai multe răspunsuri au fost primite după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, care a dus la majorarea cotaţiilor ţiţeiului şi la scăderea preţului la aur. 

Băncile centrale se axează în continuare pe metalul galben, iar recenta scădere a preţurilor nu a schimbat aceste opinii, a apreciat Shaokai Fan, director în cadrul WGC. 

Iranul şi Statele Unite au anunţat duminică un acord de principiu pentru a pune capăt unui conflict de aproape patru luni, fapt care deschide calea către discuţii mai tehnice pe marginea problemelor spinoase. Acest protocol va fi semnat vineri la Geneva, când, spun analiştii, ar putea fi deschisă complet Strâmtoarea Ormuz.

Conform Teheranului, negocierile vor începe într-un termen de 60 de zile în vederea ajungerii la un acord definitiv, iar patru subiecte de discuţie vor fi pe masă: ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului, problema nucleară, "reconstrucţia" ţării şi "implementarea unui mecanism de monitorizare" a angajamentelor asumate.

Luni, cotaţia unciei de aur a urcat cu 3%. 

Cererea de aur din partea băncilor centrale se va reduce cu 15% în 2026 din punct de vedere al tonajului, conform firmei de consultanţă Metals Focus, dar rămâne peste nivelul de dinainte de 2022.

Conform WGC, 93% dintre respondenţi au anunţat deja că deţin aur, faţă de 81% în urmă cu un an. Aceştia spun că motivele sunt determinate de performanţa aurului în timpul perioadelor de criză, statutul de rezervă de valoare şi diversificarea portofoliilor. 85% din gestionarii de rezerve publice din ţările în curs de dezvoltare şi pieţele emergente au scos în evidenţă rolul aurului în cazul acoperirii riscurilor geopolitice.

În condiţiile în care unele bănci centrale continuă relocarea aurului lor, 9% din respondenţi au spus că au majorat capacităţile interne de stocare în ultimele 12 luni, în creştere de la 5% anul trecut, iar 10% au informat că şi-au diversificat capacităţile externe de stocare, în creştere de la 2%.

WGC nu a cerut băncilor centrale să specifice de unde provine aurul lor în cazul repatrierii. Cercetările arată că banca Angliei (BoE) rămâne cea mai populară locaţie pentru păstrarea aurului, urmată de capacităţile interne de stocare şi Banca Reglementelor Internaţionale (BIS).

Cotaţia aurului s-a confruntat cu dificultăţi de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, deoarece scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaţioniste la nivel mondial, ceea ce a făcut ca băncile centrale să fie mai puţin predispuse să relaxeze politica monetară.

Marţi, uncia de aur a urcat cu 0,4%, la 4.324,32 dolari, comparativ cu un record de puţin sub 5.600 de dolari atins la sfârşitul lunii ianuarie. Analiştii de la Goldman Sachs îşi menţin estimările că preţurilor vor ajunge la 5.400 de dolari pe uncie până la sfârşitul acestui an.