UE a făcut progrese cu refacerea stocurilor de peşte; noi eforturi sunt necesare pentru a construi un sector rezilient

 

Comunicarea "Pescuitul durabil în UE: situaţia actuală şi orientări pentru 2024" prezintă orientările pentru propunerile Comisiei privind posibilităţile de pescuit pentru 2024 şi iniţiază un proces de consultare cu actorii interesaţi. Propunerile vor urmări să menţină stocurile care au atins deja niveluri sustenabile la aceste niveluri şi să ajute alte stocuri de peşte să se redreseze.

 

"Mă bucur că pescuitul în UE a înregistrat progrese suplimentare în direcţia sustenabilităţii, cu un număr mai mic de stocuri pescuite excesiv. Pescarii şi femeile profită din punct de vedere economic de gestionarea acestor stocuri la niveluri mai sănătoase. Însă acestea se confruntă, de asemenea, cu provocări precum preţurile ridicate ale combustibililor şi alte presiuni care conduc la degradarea biodiversităţii", a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

 

Comunicarea arată că stocurile de peşte din Atlanticul de Nord-Est se încadrează, în general, în intervale sănătoase, cea mai recentă evaluare indicând cele mai bune rezultate de până acum în materie de sustenabilitate. Un exemplu deosebit de pozitiv este Golful Biscaya, care, în cea mai recentă evaluare din 2021, a devenit prima zonă maritimă a UE în care nu există stocuri pescuite excesiv. Acest lucru dovedeşte că deciziile UE privind gestionarea durabilă a pescuitului dau rezultate.

 

În Marea Mediterană şi în Marea Neagră, chiar dacă stocurile de peşte devin din ce în ce mai sănătose, mortalitatea prin pescuit continuă să ridice dificultăţi. Rata mortalităţii prin pescuit pentru 2020, cele mai recente date disponibile, este cea mai scăzută până în prezent, dar este în continuare cu 71% mai mare decât rata de sustenabilitate recomandată. Prin urmare, sunt necesare în continuareeforturi suplimentare. În plus, comunităţile de pescari sunt afectate de schimbările climatice, ceea ce duce la incertitudini din cauza disponibilităţii în scădere a stocurilor de peşte de care depind pentru a-şi asigura mijloacele de subzistenţă. Pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat (INN) afectează, de asemenea, accesul pescarilor la resurse suficiente şi sunt necesare eforturi suplimentare pentru combaterea acestuia, asigurând respectarea măsurilor, inclusiv a celor care implică ţări terţe.

 

Situaţia din Marea Baltică rămâne dificilă, deoarece alte presiuni decât pescuitul afectează populaţiile de peşti. Comisia va continua să ia măsuri pentru a aborda toate presiunile asupra stocurilor de peşte şi pentru a contribui la îmbunătăţirea stării ecosistemelor din Marea Baltică. Cu toate acestea, statele membre ar trebui, de asemenea, să îşi continue eforturile de inversare a acestei situaţii prin punerea în aplicare deplină a legislaţiei UE.

 

Statele membre, consiliile consultative, industria pescuitului, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii interesaţi sunt încurajaţi să îşi împărtăşească punctele de vedere cu privire la situaţia actuală şi la direcţiile viitoare ale posibilităţilor de pescuit pentru 2024. Acestea sunt invitate să îşi exprime opiniile până la 31 august, ca parte a consultării publice online.

 

După consultarea publică, Comisia îşi va prezenta cele trei propuneri de regulamente privind posibilităţile de pescuit pentru 2024: în Oceanul Atlantic şi în Marea Nordului, în Marea Baltică, precum şi în Marea Mediterană şi Marea Neagră. Propunerile vor ţine seama de planurile multianuale şi se vor baza pe avizele ştiinţifice furnizate de Consiliul Internaţional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), precum şi pe analiza economică furnizată de Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP). Propunerile vor include, de asemenea, ajustări care rezultă din punerea în aplicare a obligaţiei de debarcare.

 

În cele din urmă, Consiliul va discuta propunerile Comisiei şi va decide cu privire la cotele de pescuit pentru 2024 în cadrul reuniunilor sale din octombrie şi decembrie anul acesta.