România pierde anual cel puţin 50 de milioane de euro la TVA pe fondul importurilor de porci şi carne de porc (ministru)

România pierde anual cel puţin 50 de milioane de euro la TVA din cauza importurilor de porci vii şi carne de porc din statele comunitare, a afirmat, miercuri, viceprim-ministrul şi ministru interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă.

"Ceea ce este important de menţionat aici e că în cazul sectorului de creşterea porcinelor statul român pierde anual, din cauza importului de animale vii sau carne sau piese de carne de porc, a tranzacţiilor intracomunitare când vorbim de import, din cauza faptului că aceste cantităţi nu se produc în România, din calculele mele, cel puţin 50 de milioane de euro la TVA, o sumă cel puţin dublă la alte impozite şi taxe plătite la fermele comerciale şi la furnizorii de diverse materiale şi de furaje care s-ar produce în România, în cazul în care acest sector ar aduce anual în jur de cel puţin 3 milioane, poate chiar 4 milioane de capete de porcine echivalent, 120 kg echivalent la carnea şi porcii vii aduşi din alte state membre ale Uniunii Europene", a spus Tanczos.

El a făcut referire la o serie de proiecte care nu au putut fi aprobate în Guvern, acesta fiind interimar, şi a transmis unui potenţial nou ministru al Agriculturii să promoveze cât mai repede aceste documente.

"Tot la capitolul acte normative care nu au fost aprobate de Guvern, avem o formă de sprijin pentru sectorul bovin. Acolo, pentru a sprijini producătorii de lapte şi fermele de vaci de carne, propunem ca sprijin pentru situaţia creată de războiul din Orientul Mijlociu o subvenţie de 68 de euro pe cap bovină, cu un buget total estimat de 54 de milioane de euro, valoare care ar trebui să compenseze creşterile de costuri la motorină şi la îngrăşămintele chimice. Fermierii ar trebui să depună cererile conform unei legi care se discută - săptămâna trecută şi săptămâna aceasta - cu membrii comisiilor pentru agricultură. Practic, am prezentat proiectul de lege şi l-am discutat cu membrii celor două comisii de agricultură - Senat şi Cameră -, cu cei doi preşedinţi de la Cameră şi Senat. Am avut o întâlnire inclusiv cu parlamentari de la AUR. Este o problemă generală a ţării şi cred că trebuie să găsim un consens pentru a sprijini acest sector. Cel târziu până la sfârşitul săptămânii vom avea proiectul de lege înregistrat şi în următoarele 3 săptămâni vom solicita procedură de urgenţă pentru a aborda în cele două comisii de specialitate, plus comisiile de buget-finanţe şi celelalte, pentru a putea adopta legea în Parlament până la sfârşitul lunii iunie. În cazul în care vine un nou Guvern şi o să aibă posibilitatea să emită ordonanţă de urgenţă, invitaţia mea către următorul ministru este să ia în serios aceste acte normative şi să le promoveze cât se poate de repede. Dacă nu, mergem pe calea parlamentară", a explicat el.

În aceeaşi etapă se află un alt proiect de lege care oferă un sprijin pentru fermele de porci, cu un buget total de 11 milioane de euro.

"În aceeaşi situaţie este şi proiectul de lege pentru sectorul suin, ferme comerciale, unde, pentru o schemă cu un buget total de 11 milioane de euro, propunem o formă de sprijin de aproximativ 12 euro pentru un loc de cazare la nivelul fermelor de îngrăşare şi 13 - 14 euro pe loc de cazare în cazul animalelor de reproducţie. Este practic acelaşi cadru european, cadrul Orientul Mijlociu, unde efectele de creştere a costurilor de producţie trebuie şi pot fi compensate în statele membre. Sumele sunt mai mici în comparaţie cu sectorul de bovine, pentru că la sectorul de suine efectul creşterii preţului la motorină şi la îngrăşăminte este cu un impact mai mic. Aici problema cea mai mare este practic situaţia din piaţa europeană de porc unde trebuie să găsim soluţii pentru a creşte consumul de porc românesc în România şi să nu mai aducem de afară", a transmis Tanczos Barna.

În plus, şi sectorul laptelui are nevoie de un sprijin imediat, pentru a traversa această perioadă dificilă, iar în acest sens ministrul interimar al Agriculturii a avut săptămâna trecută mai multe întâlniri cu oficiali ai Consiliului Concurenţei.

"Am analizat modalităţile prin care autorităţile statului pot interveni pentru a obliga toţi participanţii pe lanţul de procesare/valorificare, agenţii economici, să respecte Legea laptelui. Legea laptelui impune contracte de achiziţie pentru toate cantităţile de lapte cumpărate. Trebuie să modificăm şi acel act normativ pentru a extinde reglementările şi pentru a veni în sprijinul fermierilor. Consiliul Concurenţei are un studiu al pieţei laptelui. Studiul va fi prezentat în curând probabil de Consiliul Concurenţei. În acelaşi timp, săptămâna viitoare voi avea întâlniri personale cu cei mai mari procesatori din ţară pentru a discuta acele cazuri unde din diverse motive fermierii sunt puşi în situaţia de rezilia contracte sau agenţii economici, procesatorii reziliază contracte, reduc preţurile, pentru a oferi soluţii fermierilor în aceste condiţii limitative de Guvern interimar", a menţionat acesta.

Şeful de la Agricultură a atras atenţia şi asupra modului în care sunt colectate şi interpretate datele statistice din România la nivelul Comisiei Europene.

"Am avut zilele trecute câteva discuţii pe modul în care sunt interpretate datele statistice din România la nivelul Comisiei Europene. Am trimis o scrisoare domnului comisar pentru a-i semnala această criză pe piaţa laptelui, pentru a-i semnala că situaţia s-a deteriorat la nivelul agenţilor economici, la nivelul fermierilor şi că avem nevoie de mobilizarea rezervei agricole pentru aceste forme de sprijin. Am arătat în acelaşi timp că avem parte de o accentuare a presiunii asupra producătorilor. Le-am arătat datele statistice care arată că în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025 preţul a scăzut la lapte la poarta fermei cu 8,5%, în februarie cu 5,6%, în martie cu 10%, în aprilie cu 10%. Deci, nu este adevărat că a crescut preţul laptelui în România. Da, anul trecut a fost o perioadă în care am avut o creştere care trebuie analizată în contextul perioadei şi ciclicităţii, dar corecţiile şi scăderile de preţ din ianuarie până acum sunt mult mai mari decât cele din perioadele precedente", a precizat ministrul.

Totodată, el a adăugat că a dispus analizarea modului în care datele sunt colectate şi introduse în Observatorul laptelui.

"Aici lucrurile nu funcţionează perfect. Sistemul trebuie îmbunătăţit, trebuie să vedem cine sunt cei care au obligaţia să introducă date şi cine sunt cei care nu respectă legea şi nu vin cu datele necesare. Aici vorbim în primul rând de prim-cumpărătorii care trebuie să vină şi să introducă datele în sistem. Trebuie să consolidăm baza de date de la APIA şi de la Ministerul Agriculturii. Este inadmisibil să nu avem o bază de date comună şi să încercăm să lipim datele, tabelele ulterior. Deci, trebuie să avem într-un loc consolidate toate datele, să fie riguros colectate, să putem trage concluzii şi să fie updatate, să fie la zi, astfel încât în martie tot timpul să ştim ce s-a întâmplat în februarie sau în februarie să ştim ce s-a întâmplat în ianuarie. Am avut, de asemenea, o discuţie cu ANAF pentru a găsi soluţia de colectare de date din e-factura. M-au asigurat foştii mei colegi de la Ministerul Finanţelor că vom găsi o soluţie la cei, nu ştiu, 200-300 de prim-cumpărători să putem corecta sau să putem verifica datele introduse conform legii cu datele din facturi, că cele mai importante sunt facturile pe care le primesc prim-cumpărătorii de la furnizorii de lapte şi atunci putem să fim siguri că datele sunt corecte şi la zi", a mai spus Tanczos Barna.