România a susţinut, la Bruxelles, nevoia unui sprijin financiar de urgenţă pentru sectorul lactatelor

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, a susţinut luni, la Bruxelles, nevoia unui sprijin financiar de urgenţă pentru sectorul lactatelor, întrucât în România situaţia din sectorul laptelui continuă să fie critică din cauza preţurilor scăzute în raport cu costurile de producţie.

Acesta a participat la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AgriFish), alături de directorul general al DGDR AM PNDR şi PS, Daniela Rebega.

"România apreciază publicarea celor două iniţiative (Strategia UE privind creşterea animalelor şi Planul privind proteinele) şi consideră că trebuie implementate într-o manieră integrată, întrucât dezvoltarea producţiei europene de proteine este strâns legată de competitivitatea şi rezilienţa sectorului zootehnic. Secretarul de stat a semnalizat nevoia unui sprijin financiar de urgenţă pentru sectorul lactatelor, întrucât în România situaţia din sectorul laptelui continuă să fie critică din cauza preţurilor scăzute în raport cu costurile de producţie. În acest sens, a solicitat ferm alocarea de sprijin financiar din rezerva de criză a UE", se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Faţă de prevederile strategiei privind normele de bunăstare, România îşi exprimă îngrijorarea profundă privind eliminarea progresivă a cuştilor şi uciderea puilor de găină masculi şi solicită ca această tranziţie să fie voluntară, bazată pe cererea consumatorilor şi fundamentată pe evaluări de impact, subliniază MADR. De asemenea, noile norme ar trebui să fie impuse doar după ce se garantează sursele de finanţare, iar mecanismul de reciprocitate standardizată devine funcţional şi aplicat atât ţărilor terţe, cât şi celor candidate.

În privinţa protejării investiţiilor realizate de fermieri, Emil Dumitru a subliniat că fermierii români au investit masiv în modernizare, inclusiv din fonduri europene, motiv pentru care România solicită compensarea costurilor suplimentare, acordarea de sprijin adiţional şi stabilirea unor perioade de adaptare care să respecte perioada de amortizare a investiţiilor deja efectuate, pentru a evita deprecierea acestora sau închiderea fermelor.

Referitor la bunăstarea animalelor vii în timpul transportului maritim, România respinge restricţiile disproporţionate care ignoră realităţile geografice şi logistice şi solicită menţinerea transportului de animale pe cale maritimă către ţările terţe, acest canal fiind catalogat drept vital pentru economia naţională şi pentru punerea producţiei autohtone pe piaţa globală.

În ceea ce priveşte finanţarea pentru digitalizare şi reglementarea datelor, se solicită alocarea de resurse financiare europene adecvate pentru tehnologiile moderne şi digitalizare, alături de o reglementare clară privind dreptul de acces, controlul şi utilizarea datelor agricole.

"Fiind unul dintre principalii producători de soia din UE, România solicită ca Planul pentru proteine să includă investiţii în procesare şi depozitare, acces la soiuri performante şi dezvoltarea întregului lanţ valoric. Alături de culturile proteice, trebuie valorificat şi potenţialul culturilor oleaginoase, precum rapiţa şi floarea-soarelui, care contribuie la consolidarea bazei furajere europene. România concluzionează că viabilitatea acestor strategii depinde direct de asigurarea posibilităţilor de finanţare prin viitoarea Politică Agricolă Comună (post-2027), care trebuie orientată clar spre investiţii şi inovare", se menţionează în comunicatul citat.

Totodată, a avut loc o dezbatere axată pe tema Femeile în agricultură. În context, demnitarul român a declarat că, în România, aproximativ 46,5% dintre persoanele active în agricultură sunt femei şi este important să fie accentuată creşterea vizibilităţii femeilor în agricultură, prin prezentarea exemplelor de succes şi prin încurajarea participării acestora în structurile asociative profesionale.

Ordinea de zi a inclus şi un schimb de opinii bazat pe informarea Comisiei referitoare la aspecte legate de comerţ în domeniul agriculturii, precum şi o informare din partea Italiei privind proiectul programului de lucru al Comisiei pentru 2027 referitor la politica UE de promovare a produselor agroalimentare.

Cu privire la Proiectul de Program de lucru al Comisiei pentru 2027 privind politica UE de promovare a produselor agroalimentare, Emil Dumitru a precizat că România susţine solicitarea Italiei şi consideră că este esenţială menţinerea unui buget ambiţios pentru politica de promovare a produselor agricole, ca mecanism fundamental pentru a asigura competitivitatea agriculturii europene.

Totodată, în cadrul lucrărilor Consiliului, Ungaria a oferit o informare legată de apariţia gândacului Agrilus planipennis (gândacul smarald al frasinului) pe teritoriul său.

Având în vedere evoluţia acestui dăunător, Emil Dumitru a subliniat că se impune consolidarea cooperării la nivelul UE şi schimbul de expertiză între autorităţi prin utilizarea echipei pentru situaţii de urgenţă în domeniul sănătăţii plantelor, intensificarea supravegherii în zone cu risc şi continuarea sprijinului pentru cercetarea unor metode inovatoare de monitorizare şi combatere.