Reducerea numărului de posturi vacante, a numărului de secretari de stat şi a “şefimii”, printre măsurile anunţate de Guvern

 

Astfel, numărul de secretari de stat, subsecretari de stat, funcţiile asimilate de demnitate publică vor fi reduse 20%. Totodată, se are în vedere reducerea numărului de posturi vacante din sectorul public, fiind în evidenţă 204.000 posturi vacante, ceea ce va avea impact şi asupra funcţiilor de conducere din sectorul public.

 

"Nu va mai putea funcţiona un serviciu dacă nu sunt minimum 10 persoane în subordinea şefului de serviciu, nu va mai putea funcţiona o direcţie dacă nu sunt minimum 20 de persoane în subordinea structurii şi directorului direcţiei de specialitate respectivă, nu va mai putea funcţiona o direcţie generală dacă nu sunt în minimum 40 de persoane în respectiva structură. În felul acesta, funcţia de şef birou şi respectiv organizările şi structurile care sunt de natura birourilor şi funcţia de şef de birou se desfiinţează. În plus, tot pe partea de funcţii de conducere, reducerea procentului de 12% la 8% din numărul total de posturi existente la un nivelul unei autorităţii publice centrale sau locale, înseamnă o reducere a şefimii cu 30%. Asta ar trebui să aibă impact nu numai pe cheltuielile de personal, ci şi în procesul de deservire a oamenilor. Trebuie să ne orientăm mai bine spre ceea ce înseamnă deservire a populaţiei, să debirocratizăm acest te structuri care deservesc oamenii", a explicat Boloş la finalul întâlnirii cu premierul Marcel Ciolacu.

 

În ceea ce priveşte sporurile, a precizat ministrul Finanţelor, cumulul acestora în sectorul public nu mai poate să depăşească salariul de bază. Astfel, indemnizaţia de vacanţă pentru sectorul public se elimină şi rămâne doar voucherul de vacanţă, acordarea acestuia fiind plafonată la sub 10.000 lei salariu brut.

 

"Încercăm să limităm aceste drepturi la plafonul acesta de 10.000 lei. Şi, atenţie, voucherul de vacanţă costă statul român 1,8 miliarde lei", a punctat Boloş.

 

De asemenea, a adăugat el, indemnizaţia de hrană costă statul român 3 miliarde de lei şi se acordă "fără limită şi fără plafon".

 

"Nu este normal ca unui funcţionar public care are un venit de 30.000 lei să îi mai acorzi şi indemnizaţie de hrană şi trebuie să avem o utilizare chibzuită a acestor bani. E vorba de banii românilor şi e vorba de asigurarea unui nivel decent de salarizare pentru profesori, pentru medici, pentru pensionari. Ba mai mult, România să-şi poată realiza investiţiile pe care şi le-a asumat, fiind vorba de peste 75 de miliarde de euro. Iar în acest context, măsurile pe care le vedem acum sunt de natură a asigura un proces de folosire eficientă a banilor publici", a mai spus ministrul Finanţelor.

 

O altă măsură avută în vedere este plafon la cheltuielile cu telefonia mobilă: 500 lei, achiziţia unui aparat de telefonie mobilă, abonament lunar 50 lei pe lună, maximum.