Peste 70 % dintre români descriu situaţia economică a ţării în termeni negativi;preţurile la energie şi inflaţia, principalele îngrijorări(studiu)

Aproape trei sferturi (72%) dintre consumatorii români descriu situaţia economică a ţării în termeni negativi, în creştere cu opt puncte procentuale faţă de anul trecut şi semnificativ peste media europeană, de 56%, principalele îngrijorări fiind preţurile la energie şi inflaţia, aflate la cele mai ridicate niveluri din Europa, relevă un studiu de specialitate dat joi publicităţii.

"Consumatorii români devin tot mai pesimişti în privinţa perspectivelor economice şi politice ale ţării, în timp ce continuă să prioritizeze cheltuielile esenţiale şi să caute activ cel mai bun raport calitate-preţ", potrivit celui mai recent studiu privind percepţiile consumatorilor realizat de Boston Consulting Group (BCG).

Rezultatele arată că românii sunt semnificativ mai îngrijoraţi decât media consumatorilor europeni în ceea ce priveşte economia, inflaţia, costurile energiei şi incertitudinile geopolitice. Cu toate acestea, ei rămân relativ optimişti în privinţa propriei stări de sănătate şi a situaţiei personale.

Aproape trei sferturi (72%) dintre consumatorii români descriu situaţia economică a ţării în termeni negativi, în creştere cu opt puncte procentuale faţă de anul trecut şi semnificativ peste media europeană de 56%. Dintre respondenţi, 75% sunt îngrijoraţi de preţurile la energie şi 73% de inflaţie - cele mai ridicate niveluri din Europa în rândul principalelor preocupări măsurate de BCG. În mod similar, 73% au o percepţie negativă asupra climatului politic, comparativ cu 61% la nivel european.

În acelaşi timp, românii continuă să raporteze o stare de bine personală ridicată. Peste trei sferturi (77%) îşi evaluează pozitiv sănătatea mentală, iar 62% sănătatea fizică - ambele valori fiind peste mediile europene.

"Cea mai relevantă constatare este că românii ar economisi banii în cazul unei creşteri de venituri, mai degrabă decât să îi cheltuie. Ei anticipează scăderea veniturilor, iar peste 40% declară că orice venit suplimentar ar merge direct către economii. În acest context, nu ne aşteptăm la o revenire rapidă a consumului, chiar dacă economia se îmbunătăţeşte. În acest mediu, promoţiile au un impact limitat; ele influenţează mai degrabă distribuţia coşului de cumpărături decât volumul total, consumatorii alegând ce brand capturează cheltuiala deja existentă", a declarat Gyorgy Lakatos-Torok, partener BCG, în comunicat.

Privind în viitor, consumatorii se aşteaptă la persistenţa presiunilor generate de inflaţie şi preţurile la energie. Deşi românii anticipează o continuare a scăderii veniturilor în următoarele şase luni, ei se aşteaptă şi la creşterea cheltuielilor pentru bunurile esenţiale şi la majorarea generală a preţurilor. 83% anticipează creşteri suplimentare ale preţurilor la bunuri şi servicii, în timp ce cheltuielile de bază ale gospodăriilor rămân ridicate.

La nivel european, pesimismul consumatorilor privind economia creşte pentru al treilea an consecutiv, ajungând la 56% în 2026, faţă de 54% în 2025 şi 49% în 2024, pe fondul preţurilor ridicate la energie şi al tensiunilor geopolitice. Această perspectivă pesimistă se reflectă în dificultăţi financiare: 53% dintre consumatorii europeni sunt îngrijoraţi de finanţele lor zilnice, în creştere de la 40% în 2024, iar şase din zece europeni sunt preocupaţi de veniturile la pensie.

Similar pieţei europene, consumatorii români continuă să prioritizeze bunurile esenţiale în detrimentul celor discreţionare. Creşterea netă a consumului rămâne cea mai puternică în categoriile alimente, produse de îngrijire a locuinţei şi produse pentru animale de companie, fiind determinată în principal de preţuri mai mari, nu de volume mai ridicate.

În schimb, se aşteaptă reduceri ale cheltuielilor în numeroase categorii discreţionare, inclusiv modă, băuturi alcoolice, mobilier şi băuturi non-alcoolice.

Până la 77% dintre consumatorii români afirmă că deciziile de cumpărare sunt influenţate de promoţii. Cea mai mare sensibilitate la discounturi se înregistrează în categoriile băuturi alcoolice, jucării şi jocuri, modă şi îngrijire personală. În acelaşi timp, între 45% şi 64% dintre consumatori declară că ar schimba brandul pentru o ofertă mai bună.

Totuşi, românii par uşor mai puţin dispuşi să schimbe brandul decât media europeană, în ciuda focusului puternic pe preţ, ceea ce sugerează că aceştia caută valoare, dar păstrează totuşi o anumită loialitate faţă de branduri. Ca urmare, adoptarea mărcilor private rămâne sub media europeană în mai multe categorii. De exemplu, doar 35% dintre cumpărătorii români de produse alimentare achiziţionează frecvent mărci ale retailerilor, cu cinci puncte procentuale sub media europeană. Mulţi consumatori continuă să perceapă produsele de brand ca fiind superioare din punct de vedere al calităţii şi eficienţei.

Studiul mai dezvăluie şi faptul că România rămâne în urma multor pieţe europene în ceea ce priveşte utilizarea canalelor digitale pentru descoperirea şi achiziţia de produse. Consumatorii sunt mai puţin predispuşi decât colegii lor europeni să folosească online-ul ca sursă principală de inspiraţie în categorii precum modă, mobilier, electrocasnice, produse pentru animale de companie şi produse OTC. Comportamentul de cumpărare online urmează un tipar similar, în special în modă şi pet care. Acest lucru sugerează că magazinele fizice continuă să joace un rol deosebit de important în influenţarea deciziilor de cumpărare în România.

În plus, pe fondul accentului crescut pe accesibilitate, sustenabilitatea rămâne un criteriu secundar. În medie, 59% dintre consumatorii români iau în considerare sustenabilitatea cel puţin ocazional în deciziile de cumpărare, însă doar 16% sunt dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru alternative sustenabile, uşor sub media europeană de 17%.

"Disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse sustenabile a rămas relativ stabilă faţă de anul trecut, ceea ce indică faptul că preocupările de mediu nu câştigă teren în contextul presiunilor economice persistente", mai menţionează studiul.

BCG a chestionat aproximativ 1.800 de consumatori români în aprilie 2026, ca parte a unui studiu mai amplu care a inclus peste 20.000 de consumatori din 11 ţări europene. Respondenţii au fost întrebaţi despre perspectivele economice, situaţia financiară personală, intenţiile de consum, comportamentele de cumpărare, atitudinile faţă de sustenabilitate şi preferinţele de canal în 12 categorii de consum.