MF: România se va încadra în ţinta de deficit asumată prin Planul Bugetar - Structural Naţional pe Termen Mediu

Potrivit sursei citate, influenţe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate şi neplătite la sfârşitul anului de către instituţiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât şi transpunerea dobânzilor (-9,6 miliarde lei) din baza cash în baza accrual în funcţie de termenele de plată.

"Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferenţe între deficitul ESA şi deficitul cash. Chiar şi în acest context, România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi, totodată, va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar - Structural Naţional pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană", precizează reprezentanţii ministerului.

Conform datelor publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), ponderea în PIB a deficitului guvernamental a scăzut în UE de la 3,5% la 3,2%. Anul trecut, toate statele membre UE, exceptând Danemarca (4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 4,3%), Grecia (1,3%), Luxemburg (1%) şi Portugalia (0,7%) au raportat deficit. Cele mai ridicate deficite s-au înregistrat în România (minus 9,3% din PIB), Polonia (minus 6,6% din PIB), Franţa (minus 5,8% din PIB) şi Slovacia (minus 5,3% din PIB). 12 ţări membre UE aveau deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.