INS: Capacitatea de cazare turistică a crescut în ultimul trimestru din 2021 cu 7,5%

 

În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, hotelurile au deţinut o pondere de 58,4%, pensiunile agroturistice 15,6%, pensiunile turistice 12,0%, vilele turistice 4,2%, hostelurile 3,5%, motelurile 3%, cabane turistice 1,8% şi celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 1,5%.

 

Din totalul hotelurilor, 44,7% au fost clasificate cu 3 stele. Hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat 44,7% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (37,3%), cu 2 stele (10,7%), cu 5 stele (6,2%), cu o stea (1,0%) şi de cele neclasificate (0,1%).

 

Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţineau judeţele Braşov (11,4%), Municipiul Bucureşti (10,6%), Prahova (5,3%), Vâlcea (4,8%), Cluj (4,7%), Bihor (4,6%), Sibiu (4,4%), Suceava (4,2%), Constanţa (3,9%), Mureş (3,5%), Maramureş (3,4%), Neamţ (2,8%) şi Timiş (2,6%).

 

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în trimestrul IV 2021 a fost de 1.766.400, din care 1.543.900 sosiri ale turiştilor români (87,4%) şi 222.500 sosiri ale turiştilor străini (12,6%). Numărul total de sosiri a crescut cu 50,5% faţă de perioada similară a anului precedent, numărul de sosiri ale turiştilor români înregistrând o creştere cu 38,6%, iar cel al turiştilor străini cu 271,7%, rezultate înregistrate ca urmare a unor măsuri de relaxare a restricţiilor privind combaterea pandemiei COVID-19.

 

Pe categorii de clasificare, din numărul total de sosiri ale turiştilor români cazaţi, 51,1% au fost înregistrate în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, urmând cele cu 4 stele (33,3%), cu 2 stele (10,5%), cu 5 stele (3,7%), cu o stea (1,1%) şi cele neclasificate pe stele (0,3%).

 

Sosirile în hoteluri au reprezentat 68,9% din numărul total de sosiri, 65,6% reprezentând sosiri ale turiştilor români cazaţi în hoteluri din numărul total de sosiri români şi 91,7% sosiri turişti străini cazaţi în hoteluri. Turiştii străini care s-au cazat în hoteluri au ales categoriile de clasificare de 4 şi 3 stele, în proporţie de 82,5%.

 

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în trimestrul IV 2021 a fost de 3.530.200, din care 3.037.700 înnoptări turişti români (86%) şi 492.500 înnoptări turişti străini (14%). Numărul total de înnoptări a crescut cu 49% faţă de perioada similară a anului precedent, numărul de înnoptări ale turiştilor români a înregistrat un avans de 36,4%, iar cel al turiştilor străini de 245,9%, rezultate înregistrate ca urmare a unor măsuri de relaxare a restricţiilor privind combaterea pandemiei COVID-19, subliniază INS.

 

Pe categorii de clasificare, 48,6% din totalul înnoptărilor au fost înregistrate în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, 33,9% în structurile cu 4 stele, 10,7% în cele cu 2 stele, 5,3% în cele cu 5 stele, 1,2% cu o stea şi 0,3% în structurile neclasificate.

 

În hoteluri au fost înregistrate 2.529.800 înnoptări (71,7% din total înnoptări), din care 2.074.200 înnoptări ale turiştilor români (68,3% din total înnoptări români) şi 455.600 înnoptări ale turiştilor străini (92,5% din total înnoptări străini).

 

Cea mai mare parte a sosirilor turiştilor străini (76,3%), înregistraţi în trimestrul IV 2021, a provenit din ţări situate în Europa. Înnoptările turiştilor străini care provin din ţări europene au reprezentat 74,5% din totalul înnoptărilor turiştilor străini.

 

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în ultimul trimestru din 2021 a fost în creştere cu 5,6 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului anterior. Acesta a fost de 19,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la hoteluri 24,4%, spaţii de cazare pe nave 19,5%, vile turistice 15,4%, pensiuni turistice 14,9%, bungalouri 13,4%, pensiuni agroturistice 13,1%, moteluri 12,8%, hosteluri 12,7%, popasuri turistice 12,6% şi sub 12% la celelalte tipuri de structuri de primire turistică.

 

Pe judeţe, indici de utilizare mai mari s-au înregistrat la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din Covasna (30,7%), Brăila (29,7%), Iaşi (27,3%), Ilfov (26,5%), Bihor (25,0%), Mureş (24,3%), Municipiul Bucureşti (24,1%), Caraş Severin (24%), Suceava (22,8%), Vâlcea (22,4%), Timiş (21,6%), Braşov (21,3%), Arad şi Sibiu (fiecare cu câte 20,5%), Ialomiţa şi Prahova (fiecare cu câte 19,7%), Galaţi (19,3%), Cluj (18,7%), Argeş (18,2%) Mehedinţi (17,8%), Olt (17,5%), Bacău (17,3%) şi Constanţa (16,4%).

 

Zona turistică "Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea) au avut ponderea cea mai mare în total capacitate de cazare turistică în funcţiune.

 

Durata medie a şederii în trimestrul IV 2021, pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, a fost de două zile, la acelaşi nivel faţă de cea din trimestrul IV 2020. Valori mai mari s-au înregistrat la campinguri (3,1 zile), tabere de elevi şi preşcolari ( 2,5 zile), hanuri (2,3 zile), hoteluri (2,1 zile) şi sate de vacanţă (2 zile).

 

Pe zone turistice, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în zona staţiunilor balneare (3,6 zile), urmată de staţiunile din zona litorală, fără oraşul Constanţa (3 zile).

 

Pentru turiştii români, durata medie a şederii a înregistrat o valoare mai mare în "staţiuni balneare" (3,6 zile) şi staţiunile din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa,

(3,1 zile). Pentru turiştii străini, durata medie a şederii a înregistrat o valoare mai mare în staţiunile balneare (3,9 zile), în staţiunile din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, şi zona Delta, inclusiv oraşul Tulcea (fiecare cu câte 2,4 zile).