
Importatorii şi producătorii de automobile din România avertizează asupra “haosului decizional” al autorităţilor, în privinţa programului “Rabla”
11 August 2025
AgerpresPotrivit sursei citate, fără Programul "Rabla", statul îşi sabotează propria economie şi creează confuzie şi frustrare în rândul beneficiarilor.
Haosul decizional al autorităţilor, în privinţa gestionării programului "Rabla", afectează nu doar companiile din sectorul auto şi consumatorii, ci şi statul român, care riscă pierderi economice însemnate şi ratarea obiectivelor de sustenabilitate, avertizează Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.
"După suspendarea iniţială a programului, au urmat luni de ezitări, declaraţii publice contradictorii şi anunţuri neoficiale, fără decizii implementate şi fără consultarea reală a experţilor din industrie. Acest haos decizional afectează nu doar companiile din sectorul auto şi consumatorii, ci şi statul român, care riscă să devină principalul pierzător prin pierderi economice şi ratarea obiectivelor de sustenabilitate. Este esenţial să subliniem faptul că, în această perioadă de la instalarea noului Executiv, autorităţile nu au manifestat o reală dorinţă de consultare a specialiştilor din industria auto şi a asociaţiilor de profil, precum APIA pentru identificarea unor soluţii practice, eficiente. Deşi am demonstrat, în mod constant, de-a lungul anilor, că suntem un partener tehnic şi obiectiv al instituţiilor statului, APIA nu a fost, în mod real, implicată în luarea deciziilor recente privind suspendarea programului Rabla Auto 2025 sau reluarea acestuia într-o altă formulă. Lipsa unui dialog autentic între Guvern şi mediul de specialitate din România, în ciuda câtorva aşa zise "întâlniri de lucru" bifate, riscă să amplifice efectele negative asupra industriei şi consumatorilor şi chiar a bugetului de stat pe care încercăm "să îl salvăm"", subliniază reprezentanţii asociaţiei de profil.
"După suspendarea iniţială a programului, au urmat luni de ezitări, declaraţii publice contradictorii şi anunţuri neoficiale, fără decizii implementate şi fără consultarea reală a experţilor din industrie. Acest haos decizional afectează nu doar companiile din sectorul auto şi consumatorii, ci şi statul român, care riscă să devină principalul pierzător prin pierderi economice şi ratarea obiectivelor de sustenabilitate. Este esenţial să subliniem faptul că, în această perioadă de la instalarea noului Executiv, autorităţile nu au manifestat o reală dorinţă de consultare a specialiştilor din industria auto şi a asociaţiilor de profil, precum APIA pentru identificarea unor soluţii practice, eficiente. Deşi am demonstrat, în mod constant, de-a lungul anilor, că suntem un partener tehnic şi obiectiv al instituţiilor statului, APIA nu a fost, în mod real, implicată în luarea deciziilor recente privind suspendarea programului Rabla Auto 2025 sau reluarea acestuia într-o altă formulă. Lipsa unui dialog autentic între Guvern şi mediul de specialitate din România, în ciuda câtorva aşa zise "întâlniri de lucru" bifate, riscă să amplifice efectele negative asupra industriei şi consumatorilor şi chiar a bugetului de stat pe care încercăm "să îl salvăm"", subliniază reprezentanţii asociaţiei de profil.
Potrivit sursei citate, fără Programul "Rabla", statul îşi sabotează propria economie şi creează confuzie şi frustrare în rândul beneficiarilor.
"Suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului - de peste 5 luni - şi o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare şi incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunţul suspendării, făcut cu mai puţin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea şi predictibilitatea politicilor publice din România. Analiza APIA asupra impactului unei posibile anulări a programului, bazată pe datele de piaţă, pe evoluţia Rabla din ultimii ani şi pe creşterea valorii ecotichetelor anunţate pentru 2025, arată că programul Rabla Auto reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării şi de creştere a siguranţei în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcţionare, cât şi un vector de dezvoltare economică", se menţionează în comunicat.
Calculele APIA relevă faptul că, în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în "Rabla Plus", dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanţate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid. Astfel, a rezultat un câştig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.
În paralel, prin "Rabla Clasic", statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenţii pentru 17.534 de autoturisme şi a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câştig net de peste 55 de milioane de lei.
Pe ansamblu, doar din TVA generată de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste un miliard de lei.
"În 2025, această sursă de venit este serios pusă în pericol, în contextul în care Programul Rabla Auto se află într-un blocaj prelungit: există doar declaraţii televizate ale Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fără nicio acţiune legislativă concretă şi fără un calendar oficial de relansare. Lipsa de claritate şi predictibilitate riscă să anuleze complet beneficiile financiare şi de mediu ale programului", atenţionează APIA.
În acelaşi context, datele oficiale evidenţiază faptul că, în primele şase luni ale anului în curs, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul maşinilor electrice 100% a raportat un recul de 44,3% şi plasează România pe penultimul loc la capitolul electromobilitate, conform raportului realizat de ACEA - Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile.
"În paralel cu scăderile dramatice în vânzarea maşinilor noi, piaţa second-hand înfloreşte: cu un salt de +19,5% în primele şase luni ale anului faţă de 2024, înmatriculările de vehicule rulate ajung la 193.549 de unităţi, faţă de 161.955 în aceeaşi perioadă din 2024. Dintre acestea, un procent semnificativ, de peste 65% reprezintă maşini mai vechi de 10 ani - vehicule complet depăşite tehnologic, care nu respectă nici măcar standardele minime ADAS, acum obligatorii la nivel european şi care pun în pericol atât viaţa pasagerilor, cât şi a celorlalţi participanţi la trafic", susţin reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de automobile.
Pe fondul acestor dezechilibre, APIA avertizează că România se îndepărtează periculos de obiectivele asumate prin PNRR, Green Deal, pachetul "Fit for 55" şi de strategia UE pentru "Vision Zero" (obiectivul de zero decese şi răni grave pe drumurile europene până în 2050).
"De asemenea, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat să implementeze, începând cu 1 ianuarie 2026, un nou sistem de impozitare a autovehiculelor bazat pe principiul "poluatorul plăteşte", în linie cu practicile din celelalte state membre ale Uniunii Europene şi cu directivele europene privind tranziţia verde. Acest mecanism este esenţial pentru ca programe precum Rabla Clasic şi Rabla Plus să funcţioneze eficient şi coerent. Subvenţionarea maşinilor noi, cu mai puţine emisii, trebuie dublată de o descurajare fiscală clară a celor vechi şi poluante, pentru a asigura echilibrul dintre stimulente şi responsabilitate. În sprijinul acestui obiectiv, APIA a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto, care ţine cont atât de cerinţele de mediu, cât şi de realităţile sociale din România. Propunerea se bazează pe principiul "poluatorul plăteşte", fiind structurată în funcţie de cilindreea motorului, vechimea autovehiculului şi nivelul emisiilor de CO2 dar include şi o componentă socială, adaptată la nivelul de venit al contribuabilului. Astfel, sistemul ar fi nu doar ecologic şi eficient, ci şi echitabil", se arată în comunicatul citat.
Din estimările APIA reiese că implementarea acestui mecanism ar putea aduce aproximativ 17 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat, o sursă sustenabilă de finanţare pentru investiţii publice, infrastructură şi tranziţia către mobilitate curată.
"În mod regretabil, actualul Executiv menţine o abordare caracterizată prin promisiuni fără concretizare în ceea ce priveşte sectorul auto şi mobilitatea sustenabilă. Deşi, oficial, s-a afirmat că în luna iulie se va lua o decizie privind "Pachetul 2" care ar fi trebuit să conţină şi concluzia privind viitorul Programului Rabla Auto 2025, realitatea arată că aceste anunţuri au rămas doar la nivelul declaraţiilor media, fără a fi urmate de documente oficiale şi de acţiuni concrete. Mai mult, informaţiile comunicate public în presă şi în social media, inclusiv de către doamna Ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, sunt mesaje neoficiale, incomplete, vizând doar anumite laturi ale sesiunii pentru persoanele fizice, în timp ce nu există nicio clarificare privind sesiunile destinate persoanelor juridice şi UAT-urilor, două etape deja demarate de AFM, unde se depuseseră dosare şi procedurile erau în derulare. Fiecare categorie de beneficiari are un rol esenţial în eficienţa programului, iar reluarea trunchiată a Rabla Auto 2025, într-o formulă diferită de prevederile Ghidului de finanţare asumat, va genera efecte negative majore, amplificate de timpul extrem de scurt rămas până la finalul anului 2025 pentru eventuala reluare a programului", a declarat preşedintele APIA, Dan Vardie.
APIA este o organizaţie non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înfiinţată în anul 1994, membră a Organizaţiei Mondiale a Constructorilor de Automobile - OICA, din 1996.
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
Articol 10 / 19690 | Următorul articol |
Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |

BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
PNSA a asistat una dintre cele mai mari finanțări acordate în ultimii ani | Grupul Ameropa, client tradițional al casei de avocatură, semnează o facilitate de refinanțare de 1,35 miliarde USD cu un sindicat format din trei bănci. Partenerul Bogdan C. Stoica a coordonat echipa, cu contribuția Ioanei Lazăr (Senior Associate) și a Crinei Stan (Associate)
LegiTeam: Lawyer - Pharma & Regulatory and Public Procurement Team | GNP Guia Naghi and Partners
Kinstellar a asistat cumpărătorul East Grain într-una dintre cele mai mari tranzacții din agrobusiness din ultimii ani. Vânzătorii au fost asistatați de avocați italieni, care au coordonat și echipa din București a unei firme internaționale
WTR Global Leaders 2025 | Ana-Maria Baciu (Baciu Partners), Sorina Olaru și Florina Firaru (NNDKP), Ciprian Dragomir (TZA) și Alina Tugearu (ZRVP), printre cei 17 români care au intrat în liga celor mai apreciați specialiști în domeniul mărcilor, la nivel global. Cine sunt aceștia, prin ce s-au remarcat și cum îi văd clienții
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Bondoc si Asociații asistă un consorțiu de bănci și instituții financiare în finanțarea de 331 milioane EUR pentru faza a doua a parcului eolian Vifor din Buzău. Echipa, coordonată de partenerii Simona Petrișor, Diana Ispas și Monica Iancu, cu suportul partenerului Cosmin Stăvaru
LegiTeam: Lawyer - Tax Controversy and Tax Litigation | Reff & Associates
Kinstellar își consolidează practica de Energie din București prin recrutarea Ralucăi Gabor (Counsel) | Iustinian Captariu, coordonatorul practicii regionale de Energie a Kinstellar: ”Alăturarea Ralucăi ne întărește angajamentul de a excela într-unul dintre cele mai dinamice și strategice sectoare din România”
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Țuca Zbârcea & Asociații stabilește un precedent important în domeniul serviciilor digitale și comerțului electronic | Reprezentarea, asigurată de o echipă coordonată de Alina Ungureanu (partner) și Cătălina Ionescu (senior associate)
Schoenherr și Asociații promovează trei avocați în pozițiile managing attorney at law și senior attorney at law | Sebastian Guțiu (managing partner): ”Schoenherr continuă să se extindă în România, unde echipa noastră numără în prezent peste 75 de avocați și avem planuri mari pentru perioada următoare”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...