România a înregistrat una dintre cele mai mari emisiuni de obligațiuni din ultimii ani pe piețele internaționale, atrãgând aproximativ 4,7 miliarde de euro. Deși în scãdere, costurile de împrumut rãmân la o valoare ridicatã

România a realizat, luna aceasta, una dintre cele mai importante operațiuni financiare din ultimii ani pe piețele internaționale. În urma emisiunii de euroobligațiuni din 9 iulie 2025, Ministerul Finanțelor a atras, prin împrumut de pe piețele externe, o sumã totalã de 4,7 miliarde de euro echivalent. Aceasta este a treia astfel de tranzacție realizatã în 2025, iar suma totalã este cea mai mare atrasã în acest an. Costurile de împrumut, deși în scãdere, rãmân la valori ridicate.

Emisiunea recentã a înregistrat un interes considerabil din partea investitorilor, cererea totalã fiind de peste 9,5 miliarde USD pentru tranșele în dolari și peste 4,5 miliarde EUR pentru tranșa în euro (sume care nu includ cererea din partea bãncilor intermediare).

Obligațiunile României au fost suprasubscrise de aproape 2,8 ori - investitorii au vrut sã cumpere de aproape trei ori mai mult decât suma contractatã. Au participat în total peste 240 de investitori, iar fondurile atrase au fost decontate pe 16 iulie 2025.

Succesul acestei emisiuni este marcat și prin condițiile financiare obținute. În cadrul procesului, în baza creșterii accelerate a ordinelor de cumpãrare venite din partea investitorilor, România a reușit sã scadã costurile inițiale ale împrumutului. Marjele de risc (spread-urile) fațã de referințele avute în vedere (obligațiunile SUA la maturitãți similare respective nivelul ratelor swap în euro) au fost reduse cu 40 de puncte de bazã pentru toate tranșele.

De asemenea, pentru obligațiunile în USD pe 5 ani, statul nu a plãtit nicio primã suplimentarã, iar pentru cele pe 10 ani și pentru tranșa în euro s-au înregistrat prime negative de 3, respectiv 10 puncte de bazã, ceea ce înseamnã cã România s-a împrumutat la un cost mai mic decât cel aferent pieței secundare.

Aceastã tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valutã a statului.

„Acest succes al României pe piețele internaționale de capital reconfirmã încrederea investitorilor în capacitatea României de a implementa și lua în continuare mãsurile necesare în vederea corectãrii dezechilibrelor actuale. Realizarea emisiunii dupã o perioadã marcatã de incertitudini politice și economice și într-un context geopolitic provocator a reconfirmat percepția pozitivã a investitorilor fațã de primul pachet de mãsuri aprobat, cât și fațã de capacitatea de a continua implementarea reformelor necesare care vor contribui la sustenabilitatea fiscalã a României,” a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Cine a cumpãrat obligațiunile României

Emisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bazã investiționalã foarte diversificatã, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranșe denominate în USD se distinge preponderența investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturitãților de 5 și 10 de ani de 76% și respectiv 80%. Totodatã fondurile de pensii și companiile de asigurãri au avut o distribuție de 8% și 7%, fondurile suverane și instituțiile oficiale o distribuție 2% și 1%, bãncile comerciale și private au avut o alocare de 2% și 3% și fondurile speculative au beneficiat de o alocare de aproximativ 12% și 9%.

Pentru seria denominatã în EUR, investitorii au fost reprezentați în proporție de 67% de fonduri de active administrate privat, 15% fonduri speculative, 15% fonduri de pensii și companii de asigurãri, 2% bãnci comerciale și private și 1% fonduri suverane și instituțiile oficiale.

Distribuția geograficã a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani USD a fost urmãtoarea: Europa de Vest 68%, America 25%, Orientul Mijlociu 5%, APAC 1% și CEE 1%.

Pentru maturitatea de 10 ani USD, distribuția geograficã a investitorilor a fost: Europa de Vest 70%, America 21%, Orientul Mijlociu 3%, APAC 3% și CEE 3%.

Nu în ultimul rând, pentru redeschiderea seriei denominate în EUR scadentã în iulie 2039, distribuția geograficã a investitorilor a fost urmãtoarea: Europa de Vest 73%, CEE 16%, America 9%, Orientul Mijlociu 1% și APAC 1%.

România a vândut obligațiuni în 3 tranșe, din care 2 miliarde USD cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 5,772% și o ratã de dobândã de 5,750% pe an și 1,75 miliarde USD cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 6,642% și o ratã de dobândã de 6,625% pe an, respectiv 1,5 miliarde EUR prin redeschiderea seriei scadente in iulie 2039, cu un randament de 6,530% și o ratã de dobândã de 6,750% pe an.

Tranzacția a fost intermediatã de unele dintre cele mai mari instituții financiare internaționale: BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, J.P. Morgan SE, Raiffeisen Bank International AG și Société Générale.

Filip & Company a acordat asistență juridică Ministerului Finanțelor din România, alături de firma internațională de avocatură Linklaters, în cadrul noii emisiuni de obligațiuni în trei tranșe, în valoare totală de 4,7 miliarde de euro.  

„Această tranzacție, una dintre cele mai ample emisiuni suverane realizate de România în ultimii ani, reconfirmă accesul solid al țării noastre la piețele internaționale de capital și încrederea investitorilor în perspectivele economice și stabilitatea financiară a României. Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil. Ne bucurăm că am putut fi din nou alături de Ministerul de Finanțe în acest proiect”, a declarat Monica Stătescu, partener Filip & Company. 

Echipa Filip & Company care a asistat Ministerul Finanțelor în acest proiect a fost formată din Alexandru Bîrsan (managing partner), Monica Stătescu (partener), Andreea Bănică (counsel) și Paola Nardelli (associate).