FMI se aşteaptă la o creştere graduală a economiei României şi la reducerea inflaţiei până la finalul lui 2026

În domeniul politicii monetare, abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerea dobânzii ar trebui reluată numai după ce inflaţia se înscrie pe o traiectorie descendentă fermă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar îmbunătăţi rezistenţa la şocuri. În plus, impulsionarea reformelor structurale, inclusiv întărirea eficienţei aparatului de stat, este esenţială pentru a folosi pe deplin fondurile europene şi pentru a sprijini creşterea economiei, în contextul necesarelor ajustări fiscale, se arată în raport.

"Creşterea economică este redusă, în timp ce, recent, inflaţia a crescut semnificativ, din cauza unor factori temporari. Creşterea PIB-ului României s-a atenuat la 0,8% în 2024, consumul privat solid, în urma majorării robuste a salariilor, a fost compensat de continuarea scăderii activităţilor de investiţii. Ritmul de creştere a rămas slab în primul semestru din 2025, incertitudinile semnificative afectând încrederea în economie. Inflaţia anuală a urcat la 9,9%, în august, după eliminarea plafonării preţului la electricitate şi a majorării TVA", semnalează FMI.

Instituţia financiară internaţională mai subliniază că deficitele gemene s-au extins şi mai mult, în urma deteriorării fiscale. Deficitul fiscal a urcat la 8,7% din PIB (conform metodologiei Cash) în 2024, în urma majorării semnificative a cheltuielilor cu pensiile şi salariile din sistemul public şi cheltuielilor publice de capital finanţate pe plan intern. Creşterea deficitului fiscal a contribuit la adâncirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4% din PIB. În pofida îngheţării salariilor şi pensiilor în sectorul public în 2025, deficitul fiscal ridicat persistă la mijlocul anului, în urma creşterii continue a cheltuielilor curente, se arată în raport.

FMI se aşteaptă ca economia să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale. PIB-ului României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 şi de 1,4 în 2026, accelerarea investiţiilor finanţate prin programul "NextGenerationEU" compensând parţial moderarea consumului privat, provocat de inflaţia temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale. Inflaţia ar urma să rămână la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, înainte de a scădea sub marja de toleranţă a BNR, până la finalul lui 2026.

FMI estimează că riscurile la adresa perspectivelor economice sunt în sens negativ, în timp ce riscurile la adresa inflaţiei sunt în creştere. Se menţine riscul unei retrogradări a ratingului suveran al României, deoarece persistă temerile privind executarea planificatei consolidării fiscale în perioada 2025-2026 şi a sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu, din cauza deficitului fiscal încă ridicat. Creşterea mai lentă în rândul marilor parteneri comerciali, cuplată potenţial cu bariere comerciale mai ridicate, incertitudinile, şi o intensificare a conflictelor regionale ar putea afecta comerţul şi fluxurile de FDI (investiţii străine directe).

Partea pozitivă ar fi reprezentată de implementarea solidă a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate cu fonduri europene, ceea ce ar întări încrederea investitorilor şi ar reduce mai rapid decât se estima primele de risc, ceea ce ar avea ca rezultat o creştere economică şi investiţii private mai ridicate.

Riscurile la adresa inflaţiei includ preţuri mai ridicate la energiei şi şocuri climatice adverse care afectează preţurile alimentelor. O creştere a salariilor peste aşteptări, posibil determinată de inflaţia temporar ridicată, ar putea amâna proiectata normalizare a inflaţiei de bază, avertizează FMI.

Consolidarea fiscală substanţială din 2025-2026 este binevenită, iar implementarea sa, alături de noi ajustări pe termen mediu, este critică pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor. Dacă va fi pe deplin realizat pachetul de reforme, deficitele fiscale primare ar urma să scadă cu aproximativ 1,25 şi, respectiv, două puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2026, atenuând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026. Totuşi, deficitul fiscal este proiectat să se atenueze ulterior doar gradual, la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB continuă să crească la aproape 70%. Noi ajustări fiscale sunt necesare din 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu şi a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Detalierea măsurilor concrete din 2027 va ajuta la restabilirea credibilităţii şi va spori predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii şi gospodării şi îmbunătăţind climatul de investiţii, se arată în raport.

Noi reforme fiscale structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei sunt cheia pentru susţinerea implementării efective a ajustării fiscale. Actualele eforturi ale Guvernului de digitalizare vor ajuta la consolidarea administraţiei fiscale şi a sectorului serviciilor publice. Planificata introducere a noii platforme bugetare digitale reprezintă o evoluţie pozitivă pentru consolidarea gestiunii informaţiilor şi planificării bugetare. Pentru îmbunătăţirea suplimentară a eficienţei cheltuielilor, revizuirea regulată a cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrată în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai solid pe termen mediu, care încorporează venituri credibile pe termen mediu şi strategii de cheltuieli, precum şi planuri de rezervă, ar ajuta, de asemenea, la insuflarea prudenţei fiscale şi a credibilităţii, apreciază FMI.

Reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o abordare prudentă a politicii monetare, pentru ca autorităţile să se asigure că inflaţia revine în siguranţă în marja de toleranţă. Impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale în derulare au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut. Ţinând cont de incertitudinile ridicate şi de evoluţia riscurilor, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze dobânda în funcţie de condiţiile economice şi dinamica preţurilor, se arată în raport.

O creştere graduală pe termen mediu a flexibilităţii ratei de schimb în ambele sensuri ar îmbunătăţi rezilienţa la şocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoţită de o comunicare clară, ar îmbunătăţi rezilienţa economică la şocurile externe. Alături de ajustarea fiscală, ar ajuta la întărirea poziţiei externe slabe, consideră FMI.

Rezilienţa sectorului bancar din România s-a îmbunătăţit, bilanţurile fiind mai solide. Băncile sunt bine capitalizate şi au lichidităţi. Orientările BNR privind păstrarea profiturilor, combinate cu sporirea rezervelor de capital anticiclice (CCyB) a îmbunătăţit rezilienţa sistemului financiar prin majorarea capitalului şi a rezervelor de capital care pot fi eliberate. În pofida unei recente deteriorări, calitatea activelor sectorului bancar rămâne viabilă, rata creditelor neperformante (NPL) fiind aproape de media, se arată în comunicat.

Progresul reformelor structurale este vital pentru stimularea unei creşteri sustenabile, pe fondul amplei consolidări fiscale. Înfiinţarea unei agenţii independente care să monitorizeze marile companii de stat (SOE) este binevenită. Numirea la timp a conducerii va permite agenţiei să funcţioneze la capacitate deplină şi consolidează supervizarea şi guvernanţa în sectoarele dominate de companiile de stat. Îmbunătăţirea predictibilităţii şi a calităţii reglementării va spori încrederea companiilor şi va reduce economia informală.

Cu o populaţie care îmbătrâneşte, este de asemenea importantă sporirea participării la piaţa forţei de muncă şi majorarea productivităţii, inclusiv printr-o mai bună disponibilitate a programelor de îngrijire a copiilor şi investiţii în educaţia de calitate, consideră FMI.

Tranziţia României spre o economie cu emisii scăzute de carbon, alături de finalizarea strategiei energetice la nivelul UE, va ajuta la obţinerea securităţii energetice. În toamna anului trecut, autorităţile au depus planul actualizat privind energia şi clima şi Strategia energetică naţională pentru 2025-35 pentru a ajunge la emisii net zero până în 2050. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ar trebui luate în considerare subvenţii suplimentare pentru limitarea emisiilor în sectoare care nu sunt acoperite de schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv o taxă complementară pe carbon în transporturi şi construcţii. O piaţă energetică deplin integrată şi interconectată în cadrul Uniunii energetice la nivelul blocului comunitar rămâne crucială, susţine FMI.