Evoluţia veniturilor e diferită la votanţii partidelor; la USR cresc, la PNL sunt staţionare, la PSD scad (sondaj)

Evoluţia veniturilor în ultimul an este diferită la votanţii partidelor, acestea fiind în creştere la simpatizanţii USR, la acelaşi nivel la cei ai PNL şi mai reduse la votanţii PSD, relevă o cercetare sociologică realizată de INSCOP Research la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro şi cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Potrivit primei ediţii a "INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP: România între incertitudini şi speranţă", făcută miercuri publică la Academia de Studii Economice, 10,9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni, 45,4% spun că acestea au rămas la acelaşi nivel, iar 41,1% că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.

Totodată, raportează o creştere a veniturilor într-o proporţie mai mare decât media cu precădere votanţii USR, persoanele între 18 şi 44 de ani şi angajaţii din sectorul privat.

Votanţii PNL dar şi ai USR, persoanele între 45 şi 59 de ani, angajaţii din sectorul public spun că veniturile au rămas la acelaşi nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenţilor.

În schimb, votanţii PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti declară că veniturile li s-au redus.

În privinţa aşteptărilor referitoare la veniturile în următoarea jumătate de an, 11,5% dintre participanţii la sondaj cred că veniturile familiei lor vor creşte în următoarele şase luni, 41,6% apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 37,7% se aşteaptă la o scădere a veniturilor, iar 9,2% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii PSD, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, angajaţii din sectorul privat anticipează o creştere a veniturilor familiale într-o proporţie mai mare decât media.

În plus, votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, angajaţii din sectorul privat cred că veniturile vor rămâne la acelaşi nivel într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei.

Votanţii AUR, femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi angajaţii din sectorul public se aşteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporţie peste media eşantionului.

La întrebarea care sunt aşteptările privind evoluţia preţurilor, 84,5% dintre cei chestionaţi consideră că preţurile vor creşte în următoarele şase luni, 8,5% cred că acestea vor stagna, iar 3,8% apreciază că vor scădea. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1%.

Votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani şi angajaţii din sectorul public se aşteaptă la o creştere a preţurilor cu un procent mai ridicat decât restul populaţiei.

Simpatizanţii PNL, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti consideră că preţurile vor rămâne stabile într-o proporţie mai mare decât media, iar cei ai PSD anticipează o scădere a preţurilor într-o proporţie peste media eşantionului.

Un procent de 5,2% dintre cei intervievaţi declară că intenţionează să cumpere titluri de stat în următoarele şase luni, în timp ce 91,7% spun că nu, iar 3,1% nu ştiu sau nu răspund. Votanţii USR şi locuitorii din Bucureşti intenţionează într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei să cumpere titluri de stat.

Totodată, 17% dintre români afirmă că intenţionează să cumpere euro în următoarele şase luni, 81,4% declară că nu au în vedere o astfel de achiziţie. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6%.

Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară şi locuitorii din Bucureşti intenţionează, într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei, să cumpere euro.

Votanţii PSD şi AUR, persoanele cu educaţie primară declară că nu intenţionează să cumpere euro într-o proporţie mai mare decât media.

Conform sondajului, 20,6% dintre participanţi declară că intenţionează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele şase luni, 78% spun că nu au această intenţie, iar 1,4% nu ştiu sau nu răspund.

Printre cei care intenţionează să economisească într-un depozit bancar într-o proporţie mai mare decât media se află votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul public.

Nu au în vedere o astfel de achiziţie într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei votanţii PSD şi AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară.

Pe de altă parte, 9,5% dintre cei chestionaţi afirmă că intenţionează să cumpere o maşină în următoarele şase luni, 89,9% declară că nu au în vedere o astfel de achiziţie. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,6%.

Votanţii PNL, bărbaţii şi tinerii sub 30 de ani intenţionează să cumpere o maşină într-un procent mai ridicat decât media.

De asemenea, votanţii PSD şi USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare declară că nu intenţionează să cumpere o maşină într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei.

Un procent de 23,6% dintre cei intervievaţi declară că intenţionează să cumpere electrocasnice sau mobilier în următoarele şase luni, 75,3% spun că nu au această intenţie, iar 1,1% nu ştiu sau nu răspund.

Sondajul mai arată că au în intenţie să achiziţioneze electrocasnice sau mobilier într-o proporţie mai mare decât media votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din mediul rural, angajaţii din sectorul privat.

În schimb, votanţii PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară şi locuitorii din Bucureşti declară că nu intenţionează să facă astfel de achiziţii într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei.

Un procent de 8,7% dintre români afirmă că intenţionează să cumpere o locuinţă (garsonieră, apartament sau casă) în următoarele şase luni, 91,2% declară că nu au în vedere o astfel de achiziţie. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,1%.

Tinerii sub 30 de ani intenţionează să cumpere o locuinţă în următoarele şase luni într-o proporţie mai mare decât media.

De asemenea, 10,6% dintre participanţii la sondaj consideră că au control asupra situaţiei lor economice în anii următori în foarte mare măsură, 25,5% spun că au în destul de mare măsură control, 28,8% în destul de mică măsură, iar 30% în foarte mică măsură sau deloc, iar 5,2% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul privat consideră că au control asupra situaţiei lor economice într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei.

Alegătorii PSD şi AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educaţie primară simt că au puţin sau deloc control asupra situaţiei economice personale într-un procent mai ridicat decât media.

Cât priveşte încrederea în generaţia tânără, 14,6% dintre cei chestionaţi declară că au foarte multă încredere că generaţia tânără va schimba România în bine, 22,7% au destul de multă încredere, 27,1% destul de puţină, iar 32% foarte puţină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,6%.

Votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi angajaţii din sectorul privat au încredere în generaţia tânără într-o proporţie mai mare decât media.

Au cea mai puţină încredere că generaţia tânără simpatizanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară.

Conform sondajului, 33,6% dintre români cred că peste zece ani viaţa în România va fi mai bună decât în prezent, 16,1% apreciază că va fi la fel, iar 38,1% consideră că va fi mai rea, în timp ce 12,2% nu ştiu sau nu răspund.

Acest lucru este susţinut de alegătorii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mare.

Votanţii USR, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din Bucureşti consideră că situaţia va rămâne neschimbată într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei.

Sunt pesimişti cu privire la evoluţia României peste zece ani într-o proporţie peste medie: votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.

Întrebaţi în ce domenii cred că România are cele mai mari şanse să performeze bine în viitor, 37,3% dintre participanţii la sondaj indică agricultura şi producţia alimentară, 23,4% tehnologia şi digitalizarea, 15,8% educaţia şi pregătirea tinerilor, iar 13,4% drumuri, autostrăzi şi infrastructura. 10,8% menţionează afacerile şi dezvoltarea companiilor româneşti, 6,6% sportul şi performanţa sportivă, 6,4% protecţia mediului şi energia verde, iar 5,1% cultura şi industriile creative. Ponderea non-răspunsurilor este de 16,5%.

Văd cele mai mari oportunităţi de dezvoltare în agricultură şi producţia alimentară într-o proporţie peste medie votanţii PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei din mediul rural, angajaţii din sectorul public.

Alegătorii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi angajaţii din sectorul privat consideră că tehnologia şi digitalizarea reprezintă principalul avantaj competitiv al României într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei.

Persoanele de peste 60 de ani şi angajaţii din sectorul privat indică educaţia şi pregătirea tinerilor ca principal domeniu de potenţial într-o proporţie mai mare decât media.

Întrebaţi care sunt cele mai importante lucruri de care România are nevoie pentru a se dezvolta în următorii ani, 46,7% dintre cei intervievaţi indică lideri politici mai competenţi, 36,1% o educaţie mai bună, iar 19,2% dezvoltarea economică şi investiţiile. 11,8% menţionează implicarea mai activă a cetăţenilor, 9,3% păstrarea valorilor şi tradiţiilor româneşti, 8,4% tehnologia şi digitalizarea, iar 6,8% valorificarea relaţiei cu Uniunea Europeană. În procent de 4,8% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mare, angajaţii din sectorul public cred că România are nevoie de lideri politici mai competenţi într-o proporţie peste medie.

În schimb, votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucureşti consideră că educaţia reprezintă principala prioritate pentru dezvoltarea României într-o proporţie mai mare decât media.

Persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară şi superioară şi locuitorii din Bucureşti indică într-un procent mai ridicat decât restul populaţiei dezvoltarea economică şi investiţiile.

"Lansăm astăzi prima ediţie a INDEXULUI Sentimentului Economic Newmoney.ro - INSCOP, un program de cercetări sociologice care va măsura periodic percepţiile, aşteptările şi comportamentele economice ale românilor prin sondaje la nivel naţional realizate de INSCOP Research. (...) Prin indicatori monitorizaţi constant şi teme adaptate contextului, INDEXUL va oferi astfel o radiografie detaliată a încrederii, consumului, economisirii şi perspectivelor economice ale populaţiei", a declarat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Studiul a fost lansat în cadrul conferinţei NewMoney.talks / Punctul de inflexiune organizată de newmoney.ro şi Informat.ro, în parteneriat cu Academia de Studii Economice.

Datele cercetării au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.