Datoria publică a României va atinge 90% din PIB în 2036, arată raportul de convergenţă al CE

Datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, va urca la 63,4% din PIB în 2027 şi este proiectată să ajungă la circa 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană.

"Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036", se arată în raport.

În lumina evaluării privind compatibilitatea legală şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă, precum şi ţinând seama de alţi factori relevanţi, Comisia a anunţat miercuri că nu consideră că România îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro.

Raportul semnalează o serie de incompatibilităţi legate de independenţa băncii centrale sau integrarea acesteia în Eurosistem.

De asemenea, potrivit Comisiei Europene, România nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea preţurilor. Rata medie a inflaţiei în România în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, mult peste valoarea de referinţă de 2,7%.

"Se estimează că aceasta va scădea în a doua jumătate a anului 2026, însă va rămâne semnificativ peste valoarea de referinţă până la sfârşitul anului. De asemenea, se preconizează că va continua să scadă în 2027, dar va rămâne peste valoarea de referinţă până la finalul acelui an", se precizează în raport.

Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că rata medie anuală a inflaţiei va creşte uşor, la 7,0%, în 2026 şi apoi va scădea la 3,7% în 2027.

Raportul Comisiei Europene mai semnalează că România nu îndeplineşte criteriul privind finanţele publice, ţara făcând obiectul unei decizii a Consiliului privind existenţa unui deficit excesiv. Deficitul administraţiei publice generale s-a îmbunătăţit de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă a rămas cu mult peste valoarea de referinţă din tratat, de 3% din PIB.

"Această îmbunătăţire s-a datorat unei colectări mai eficiente a taxelor şi impozitelor şi adoptării a două pachete majore de consolidare fiscală în 2025, care au avut împreună un impact estimat de aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB prin creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor. Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează că deficitul administraţiei publice generale va scădea la 6,2% din PIB în 2026, reflectând efectul pe întregul an al măsurilor de ajustare fiscală adoptate în 2025, precum şi venituri suplimentare obţinute în 2026 prin majorarea TVA şi a accizelor, creşterea impozitului pe dividende, modificări ale impozitului pe proprietate şi extinderea bazei de contribuţie la sistemul de sănătate, concomitent cu un control mai strict al cheltuielilor curente. Pentru anul 2027, deficitul este prognozat la 5,8% din PIB", se menţionează în document.

La 8 iulie 2025, Consiliul a revizuit traiectoria de ajustare fiscală din cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE), stabilind că România trebuie să menţină creşterea cheltuielilor nete nominale sub 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030. Termenul-limită pentru corectarea deficitului este anul 2030, când recomandarea revizuită din iulie 2025 prevede un deficit de 2,8% din PIB.

În ceea ce priveşte cadrul fiscal al României, sursa citată subliniază că persistă deficienţe semnificative legate de numirea membrilor Consiliului Fiscal şi de gestionarea investiţiilor publice.

Comisia Europeană mai arată în raport că România nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece leul românesc nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). România aplică un regim de curs de schimb de tip "crawl-like", care permite intervenţii ale băncii centrale pe piaţa valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important pentru asigurarea stabilităţii financiare şi ancorarea aşteptărilor inflaţioniste.

De asemenea, o altă observaţie este legată de faptul că România nu îndeplineşte criteriul privind convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, mult peste valoarea de referinţă de 5,1%.

Comisia a analizat şi alţi factori relevanţi, inclusiv evoluţiile balanţei de plăţi, integrarea pieţelor şi mediul instituţional. Balanţa externă a României (contul curent şi contul de capital cumulate) s-a îmbunătăţit uşor de la -6,7% din PIB în 2024 la -6,0% în 2025, în principal datorită unei absorbţii mai bune a fondurilor europene. Deficitul de cont curent a rămas însă ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, subliniază raportul.

Acesta mai semnalează că indicatorii privind mediul instituţional arată că România are performanţe mai slabe decât multe state membre ale zonei euro, în special în domenii precum controlul corupţiei.

În ceea ce priveşte sectorul bancar, documentul precizează aceasta este bine integrat în sistemul financiar al zonei euro, în special datorită nivelului ridicat al proprietăţii străine asupra băncilor. Cu toate acestea, finanţarea prin pieţele de capital este mai puţin dezvoltată, aspect reflectat de dimensiunea redusă a pieţelor de acţiuni şi obligaţiuni private.