Europa Centrală trebuie să își diversifice economia pentru a atenua impactul tarifelor, susține Moody’s Analytics

Europa Centrală are un spațiu fiscal limitat pentru a contracara lovitura economică dată de taxe, având în vedere nivelul ridicat al deficitelor în această regiune dependentă de exporturi, și trebuie să găsească noi motoare de creștere pe fondul restructurării economiei mondiale, estimează Moody's Analytics, o divizie de analiză a Moody's separată de cea care acordă ratinguri de țară, transmite Reuters.

În pofida unei expuneri directe reduse a exporturilor spre SUA, Europa Centrală se numără printre regiunile din UE cele mai dependente de schimburile comerciale, în condițiile în care ponderea exporturilor de bunuri în PIB variază de la 75,5% în Slovacia și până la 39,4% în Polonia, în toate cazurile peste media din UE care este de 34,2%.

Taxele americane au înrăutățit perspectivele pentru întreaga Europă, agravând riscurile de recesiune și reducând perspectivele de creștere pentru Cehia, România și Ungaria, a declarat directorul de analize economice pentru ENEA de la Moody's Analytics, Gaurav Ganguly.

'SUA se retrag în izolaționism. Asta pune o presiune uriașă asupra economiei mondiale, în special asupra țărilor care sunt expuse la sistemul comercial global și care s-au bazat pe comerț ca motor de creștere economică', a spus Gaurav Ganguly. 'Este foarte important pentru aceste țări să găsească noi piețe de export, să găsească noi parteneri, să găsească noi motoare de creștere', a adăugat Ganguly.

Potrivit acestuia, printre noile motoare ar putea figura promovarea exporturilor, noi alianțe de comerț și investiții, promovarea unor noi industrii sau atragerea de investiții directe din partea altor țări.

'Contextul politic și cel al tarifelor este unul care creează probleme structurale foarte mari pentru creșterea economică, Dacă țările nu se vor apleca asupra acestora, ele vor avea probleme pe termen mediu, nu doar pe termen scurt', a spus Ganguly.

Războiul din Ucraina, majorarea cheltuielilor militare și alegerile au contribuit la creșterea împrumuturilor în Europa Centrală, iar Polonia și România, cele mai mari economii din regiune, au avut anul trecut cele mai mari deficite bugetare din UE.

'Se pare că există foarte multă rigiditate a cheltuielilor în Polonia, ceea ce pune o presiune mare asupra eforturilor de consolidare fiscală pe partea cheltuielilor', a apreciat Ganguly, adăugând că Polonia trebuie să lucreze din greu pentru a se asigura că ținta de reducere a deficitului rămâne una credibilă.

Ganguly s-a declarat 'mult mai îngrijorat' când vine vorba despre România, unde deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB anul trecut, depășind chiar și maximul din timpul pandemiei de COVID-19. Cifrele pe primul trimestru, publicat săptămâna trecută, arată că deficitul a continuat să crească, în ritm anual.

'Dacă guvernul nu acționează urgent pentru a accelera consolidarea fiscală, atunci, având în vedere înrăutățirea perspectivelor de creștere, vom vedea o agravare a deficitului bugetar în 2025 și 2026', a spus Ganguly, care se așteaptă în cazul României la un deficit bugetar de 8,4% din PIB în acest an și unul de 7,1% în 2026.

Chiar dacă nivelul de îndatorare al Poloniei și României este în continuare sub media din UE, costurile cu serviciul datoriei Poloniei, ca procent din PIB, s-au dublat începând din 2021, în timp ce în cazul României au crescut cu un punct procentual până la 2,3% din PIB.