ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu (raport)

12 Aprilie 2025   |   Agerpres

La finele lui 2024 datoria publică a ţării depăşise 54% din PIB şi viteza sa de creştere este rapidă.

 
 
Dacă România nu va diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale, se arată în introducerea Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor", nr. 18 din 2025 "Relaţia transatlantică la mare ananghie. Ce va face UE?".

"Dacă se consideră impactul anualizat al recalculării pensiilor, deficitul bugetar în 2024 l-a depăşit pe cel din anul Pandemiei (din 2020) - când a fost 9,2% din PIB! Aceasta denotă execuţii bugetare presărate cu imprudenţe de construire a bugetelor şi derapaje considerabile, subestimarea necesităţii de consolidare fiscală", se spune în introducerea semnată de academicianul Daniel Dăianu.


Conform sursei citate, la finele lui 2024 datoria publică a ţării depăşise 54% din PIB şi viteza sa de creştere este rapidă.

"Cei care cu mare lejeritate arată că alte state din UE au datorii publice considerabil superioare merg pe o cale de argumentaţie eronată; România nu este în zona euro, există risc valutar, iar deficite bugetare mari îngreunează accesul la finanţare, pot induce reacţii nervoase ale pieţelor. Cei care spun că şi alte state au deficite bugetare mari şi nu trebuie să fim îngrijoraţi nu judecă tabloul întreg. De pildă, Polonia a avut în 2024 un deficit bugetar de 6,6% din PIB, dar şi un deficit de cont curent de sub 1% din PIB - care în Romania a fost de peste 8% în 2024. Mai mult, cheltuielile de apărare în Polonia au fost de 4,7% din PIB în 2024. Altfel spus, dacă nu ar fi crescut cheltuielile de apărare atât de mult, deficitul bugetar în statul vecin ar fi fost probabil sub 5% din PIB. Asemenea cifre sunt grăitoare. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27 la sută din PIB, faţă de media de peste 40% în UE, faţă de 34-35% la ţările din regiune), este un handicap enorm", susţine Daniel Dăianu.

Autorul precizează că să faci o corecţie de mare amplitudine când mediul internaţional este mai mult decât nefavorabil, când eşti obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune extrem de dificilă.

Potrivit raportului, consolidarea fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; este necesară o creştere considerabilă a veniturilor fiscale.

"Este de repetat, consolidarea fiscală este necesară şi fiindcă România suferă de "sindromul deficitelor gemene" (twin deficits); la deficitul bugetar foarte înalt se adaugă unul de cont curent foarte înalt. În 2024, cum se menţionează mai sus, acesta din urmă a depăşit 8% din PIB şi peste 60% din finanţare a fost prin resurse împrumutate. Deficitul de cont curent al României este între cele mai mari (ca procent din PIB) în UE şi este singular în regiune; Cehia, Ungaria, Polonia, ce sunt ţări cu care ne comparăm în mod tradiţional, au deficite mult inferioare. Deficitul bugetar foarte mare explică în bună măsură deficitul de cont curent. Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale. Contextul internaţional tot mai nefavorabil complică mult situaţia economică autohtonă. Trebuie să se înţeleagă că BNR nu poate fi un factotum, că nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică a României", arată Daniel Dăianu.

De asemenea, economistul menţionează că noua clauză derogatorie pusă în mişcare (cu referire la cheltuieli de apărare) nu exonerează România de consolidare fiscală în anii ce vin, cum ar putea gândi unii.

"Ajunge să ne imaginam cum ar arăta datoria publică după un asemenea interval dacă ar fi perpetuate deficite bugetare foarte mari. Clauza nu modifică realitatea economică. Pieţele nu vor accepta o asemenea conduită în gestionarea finanţelor publice şi vor obliga la o corecţie. România a alocat pentru apărare anul trecut puţin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar cash de 8,64% din PIB. Ţinta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în şapte ani. Alte condiţii neschimbate, corecţia macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie şi gradual), ar fi nu de circa şase la sută din PIB, ci de peste şapte la sută din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO şi ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între trei şi patru la sută. Pentru România, oficiali ai Statului au anunţat o ţintă de atins de trei la sută din PIB în următorii doi ani. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Trebuie operată şi o reformă a Statului, care să se concretizeze şi în instituţii mai puternice şi să folosim la maximum fondurile europene", susţine Daniel Dăianu.

El afirmă că modul în care a fost tratată absorbţia fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînţeles; nu a existat un simţ al urgenţei.

"Suntem în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR. România trebuie să facă tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut. BID (Banca Română pentru Investiţii şi Dezvoltare) poate juca un rol similar în economia românească cu cel al BEI în UE. Absorbţia intensă a fondurilor europene poate amortiza din şocul produs de războiul comercial. Nevoia de creştere a cheltuielilor de apărare poate antrena o modificare a PNRR, care să reducă presiunea pe bugetul public", spune Daniel Dăianu.

Potrivit raportului, Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate şi apărare/securitate. România a căpătat o "dependenţă" de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil - după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exerciţiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene ar influenţa execuţia bugetară, investiţiile publice, balanţa de plăţi şi PIB-ul potenţial. Această perspectivă este un argument forte pentru ca ajustarea macroeconomică să se producă într-un timp rezonabil, prin măsuri credibile. Chiar dacă propunerea CE de a nu lua în calcul creşterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare va avea câştig de cauză, situaţia bugetului public al României ar rămâne foarte complicată întrucât nu ar schimba situaţia reală a bugetului public; consolidarea fiscală trebuie realizată.

"În România se poate aloca mai mult pentru apărare şi printr-o contribuţie a cetăţenilor, a mediului de afaceri. Şi pentru bugetul UE se poate avea în vedere aşa ceva. Alternativa ar fi să se reducă mult cheltuieli în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică şi socială foarte dificile", consideră Daniel Dăianu.

Potrivit autorului, este în interesul României şi al celorlalte ţări europene ca Uniunea să fie mai coezivă şi să îşi dezvolte capacitatea proprie de apărare (industria de armament), iar NATO să nu slăbească. Industria de apărare în România trebuie să se dezvolte şi aranjamente de offset ar susţine acest scop. Dar industria de apărare a României nu trebuie să fie gândită în afara acţiunilor conjugate la nivel european (UE).

"Importanţa UE pentru România este greu de subestimat, deoarece Uniunea s-a născut în principal ca un proiect de pace - deci nu numai pentru reconstrucţie economică. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană, ne-am putea întoarce către o istorie înnegurată a Europei, perioada interbelică. Remarca este valabilă şi pentru NATO", a mai scris Daniel Dăianu.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 701 / 19590
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Lawyer - Tax Controversy and Tax Litigation | Reff & Associates
Filip & Company a asistat ENGIE Romania în obținerea unui împrumut de 90 milioane de euro de la BERD. Tranzacție coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Camelia Ianțuc (senior associate)
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank la finalizarea vânzării către Vista Bank România a societăților Alpha Leasing România IFN și Alpha Insurance Brokers. Ce avocați au fost implicați în proiect
GNP Guia Naghi și Partenerii obține la Înalta Curte anularea definitivă a unei decizii de sancționare emisă de Consiliul Concurenței împotriva unui important furnizor din sectorul alimentar | Dosarul s-a aflat la intersecția unor domenii juridice deosebit de tehnice – dreptul concurenței, dreptul administrativ și dreptul Uniunii Europene
Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
RTPR obține, printr-o hotărâre definitivă, reducerea cu 85% a amenzii aplicate de Consiliul Concurenței unei agenții media, după un „roller coaster” juridic de 10 ani. Complexitatea speței, accentuată de necesitatea de a gestiona aspectele de natură tehnică referitoare la calculul veniturilor reale ale unei agenții media, cu excluderea sumelor refacturate clienților acesteia | Echipa asistă clientul și în cadrul procedurilor legale prin care să poată obține compensațiile care i se cuvin în contextul lipsirii acestuia de o sumă importantă de bani pe o perioadă îndelungată
Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
Grupul Rodbun a accesat un credit sindicalizat de 17,3 mil. €, cu garanţie de stat. NNDKP și Legal Ground, consultanți juridici în această finanțare
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...