CNSM: Incertitudinile la nivel global şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, principalele riscuri sistemice de nivel sever în 2025

Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate în 2025 au fost incertitudinile la nivel global, în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menţinere constantă în perioada următoare, se arată în Raportul anual 2025, publicat pe site-ul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).

"Riscurile la adresa stabilităţii financiare pe plan intern au rămas ridicate şi în anul 2025, evidenţiind fragilităţile existente la nivel naţional şi internaţional. Contextul marcat de incertitudini geopolitice şi evoluţii imprevizibile în domeniul politicilor comerciale au continuat să genereze un mediu volatil, susceptibil să producă efecte perturbatoare asupra economiei şi pieţelor financiare. Principalele riscuri sistemice de nivel sever identificate sunt: incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, ambele cu perspectivă de menţinere constantă în perioada următoare", se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, acestora li se adaugă riscurile de nivel moderat, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare, în cazul celui din urmă risc perspectiva fiind de creştere în perioada următoare.

CNSM semnalează că principalele vulnerabilităţi care au continuat să se manifeste în anul 2025 constau în disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţile bilanţiere ale firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare, problema demografică şi lipsa forţei de muncă calificate, precum şi schimbările climatice.

"Politica macroprudenţială tratează aceste vulnerabilităţi ca fiind interdependente, subliniind importanţa unor măsuri coerente care să prevină acumularea riscurilor ciclice şi, concomitent, să corecteze rigidităţile şi fragilităţile de natură structurală. În acest context, eficienţa politicii macroprudenţiale depinde de coordonarea strânsă cu alte politici economice, în special cu politica fiscală, politicile structurale şi cele privind tranziţia climatică, în vederea consolidării rezilienţei sistemului financiar pe termen mediu şi lung", se precizează în raport.

Acesta subliniază că, activitatea economică la nivel naţional a continuat să evolueze într-un ritm relativ modest, consemnând în anul 2025 o creştere în termeni reali de 0,7 la sută faţă de anul precedent, iar, în perspectivă, creşterea economică este anticipată să rămână moderată, cu un avans al PIB real estimat la 1,1 la sută în 2026, respectiv la 2,1 la sută în 2027 (potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene - CE), într-un context în care efectele măsurilor de consolidare fiscală sunt aşteptate să continue să exercite presiuni asupra consumului privat, în special pe parcursul anului 2026.

Susţinerea activităţii economice în anul 2026 este aşteptată să provină într-o măsură mai mare din accelerarea formării brute de capital fix, inclusiv pe fondul utilizării mai ample a fondurilor europene, precum şi din consolidarea contribuţiei exporturilor nete, în condiţiile temperării dinamicii importurilor.

"În acest context, atragerea şi utilizarea fondurilor europene sunt esenţiale, atât pe termen scurt, pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi a fragmentării geoeconomice la nivel global, cât şi pe termen mediu şi lung, în vederea sporirii potenţialului de creştere şi a întăririi rezilienţei economiei româneşti, inclusiv prin realizarea de reforme structurale. (...) În condiţiile menţinerii unui grad relativ redus de absorbţie şi utilizare a fondurilor PNRR până în prezent, accelerarea implementării reformelor necesare rămâne o prioritate la nivel naţional, în scopul maximizării atragerii resurselor disponibile până la termenul de expirare a programului în august 2026", atrag atenţia autorii raportului.

Aceştia reamintesc că deficitele gemene ridicate au continuat să reprezinte unul dintre principalii factori de risc la adresa stabilităţii financiare pe plan intern. Potrivit celor mai recente evaluări ale CE, România a consemnat şi în anul 2025 atât cel mai mare deficit fiscal, cât şi cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE. Execuţia bugetară (metodologie cash) pentru anul 2025 s-a soldat cu un deficit de 7,65 la sută din PIB, în scădere cu aproximativ 1 punct procentual faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la un nivel inferior ţintei de 8,4 la sută prevăzute în rectificarea bugetară din luna septembrie. Ponderea datoriei publice în PIB s-a menţinut pe traiectoria pronunţat ascendentă iniţiată în perioada pandemică, atingând nivelul de 59,3 la sută în T4 2025, potrivit metodologiei ESA (în creştere cu 4,5 puncte procentuale în raport cu T4 2024), situându-se în continuare sub media UE, deşi în apropierea limitei de 60 la sută prevăzute de criteriile de la Maastricht.

În perspectivă apropiată, aceasta este aşteptată să îşi menţină tendinţa crescătoare, în timp ce deficitul bugetar este estimat să se reducă treptat pe parcursul anilor următori, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, în contextul noului cadru revizuit de guvernanţă economică al UE şi al planului bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, deşi se menţin incertitudini importante.

"Astfel, consolidarea fiscal-bugetară rămâne esenţială pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, precum şi în vederea prevenirii erodării încrederii investitorilor, ce ar putea genera presiuni asupra primei de risc suveran, a volatilităţii fluxurilor de capital şi a cursului de schimb şi, implicit, asupra stabilităţii financiare în ansamblu, având în vedere inclusiv deţinerile importante de titluri de stat ale băncilor, fondurilor de pensii şi societăţilor de asigurare. Continuarea procesului de consolidare bugetară este aşteptată să contribuie la atenuarea presiunilor asupra dezechilibrului extern", se mai arată în Raport.

În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, acesta s-a situat în 2025 la 30,1 miliarde euro, în creştere cu aproximativ 4,4% faţă de anul precedent, în principal pe fondul deteriorării balanţei veniturilor primare şi secundare, în condiţiile în care deficitul balanţei bunurilor s-a redus uşor (cu aproximativ 1,9 la sută faţă de anul precedent), iar excedentul balanţei serviciilor s-a majorat. În acest context, poziţia investiţională internaţională netă a României a continuat să se deterioreze, menţinându-se pe parcursul anului 2025 sub pragul de 35% din PIB stabilit de Comisia Europeană.

În acelaşi timp, datoria externă s-a majorat până la nivelul de 227,3 miliarde euro la finele anului 2025 (în creştere cu 11,7 la sută faţă de sfârşitul anului 2024). În structură, această dinamică a fost determinată în principal de majorarea datoriei externe pe termen lung, în timp ce componenta pe termen scurt a înregistrat un avans mai moderat, aceasta din urmă fiind acoperită în proporţie de peste 100% de rezervele valutare ale BNR (decembrie 2025), ceea ce indică menţinerea unui risc de refinanţare relativ redus pe termen scurt.

"Cu toate acestea, avansul datoriei externe şi persistenţa deficitelor gemene ridicate justifică o supraveghere sporită a dinamicii fluxurilor de capital, concomitent cu o coordonare atentă a politicilor care să asigure un cadru coerent, credibil şi predictibil pentru reducerea vulnerabilităţilor externe, în special având în vedere tensiunile comerciale şi geopolitice de pe plan

internaţional", precizează CNSM.

Datoria totală a sectorului real a continuat să sporească în anul 2025, cu 5,6% în decembrie 2025 în termeni anuali, până la 819,4 miliarde lei. Peste jumătate din aceasta este finanţată de bănci (51% în decembrie 2025), iar circa 31% reprezintă datorie externă nefinanciară de tipul creditelor mamă-fiică.