CNSM: Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creştere de 5,8% în 2025

Creditarea de la bănci a înregistrat un ritm anual de creştere de 5,8% în 2025, în special pe seama segmentului populaţiei (8,3% faţă de 3,5% în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare), conform Raportului anual 2025, publicat de Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).

Potrivit sursei citate, creditarea din partea instituţiilor financiare nebancare (IFN) a consemnat o dinamică anuală mai alertă, de 15,8%, însă raportat la totalul îndatorării sectorului real, aceasta reprezintă numai 8% (+0,7 puncte procentuale faţă de decembrie 2024).

Finanţarea în monedă străină a accelerat, depăşind dinamica creditării în moneda naţională (10,8% faţă de 4,2%, decembrie 2025). Această evoluţie are la bază în principal majorarea creditului în valută acordat de bănci (18,3%) şi IFN (11,6%) companiilor nefinanciare. Astfel, datoria firmelor la bănci este în proporţie de 50,8% denominată în monedă străină, în timp ce în cazul portofoliului de credite acordate de bănci populaţiei, ponderea creditelor în valută este de 7,4% şi în continuă scădere, ca urmare a măsurilor macroprudenţiale privind debitorii implementate de BNR, diferenţiat în funcţie de valută.

Raportul mai semnalează că, pe parcursul anului 2025, băncile au raportat înăsprirea netă a standardelor de creditare atât în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare, cât şi în cel al împrumuturilor destinate consumului populaţiei. În cazul creditelor pentru achiziţia de terenuri sau locuinţe, primul trimestru al anului 2025 a fost caracterizat de o relaxare a condiţiilor de creditare, urmată de înăspriri succesive în următoarele trimestre determinate de aşteptările privind situaţia economică generală, pentru ca la finalul anului standardele de creditare să rămână

nemodificate.

"Nivelul redus al intermedierii financiare reprezintă o vulnerabilitate structurală persistentă a economiei româneşti, cu implicaţii sistemice asupra capacităţii acesteia de a mobiliza şi aloca eficient resursele financiare necesare susţinerii investiţiilor productive şi a unei creşteri economice durabile. România continuă să se situeze pe ultima poziţie în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii activelor sectorului bancar în produsul intern brut, care a atins 49,3% în trimestrul al treilea al anului 2025, semnificativ sub media Uniunii Europene de 210,2%. Acest decalaj evidenţiază nu doar o subdezvoltare relativă a sectorului financiar, ci şi o capacitate limitată de susţinere a economiei reale, diferenţele fiind accentuate în raport cu economiile din regiune, precum Polonia (93%), Bulgaria (96,6%) şi Ungaria (110,5%). Nivelul scăzut al intermedierii financiare este strâns corelat şi cu un grad modest de incluziune financiară, care afectează în mod disproporţionat categoriile vulnerabile ale populaţiei, precum persoanele cu venituri reduse, cu nivel scăzut de educaţie sau rezidente în mediul rural", se precizează în raport.

CNSM mai subliniază că, deşi în ultimii ani se observă progrese graduale în extinderea accesului la servicii financiare (71% din populaţia cu vârstă de peste 15 ani deţinea un cont bancar sau la o instituţie financiară similară în 2024, în creştere de la 69% în 2021), România continuă să se situeze sub media Uniunii Europene în materie de incluziune financiară (71% comparativ cu media UE de 94%).

Ritmul anual de creştere a creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare a continuat să se tempereze în anul 2025, situându-se la 3,8% (decembrie 2025) faţă de 7,1% în 2024, 10,3% în 2023 şi 18,8% în 2022. Dinamica creditului nou a reintrat în teritoriul pozitiv începând cu luna martie 2025 (fluxuri cumulate pe 12 luni), intensificându-şi creşterea până la 16,7% în perioada noiembrie 2024 - decembrie 2025 faţă de perioada corespondentă anterioară, arată raportul.

De asemenea, capacitatea companiilor nefinanciare de onorare a serviciului datoriei şi-a continuat tendinţa de deteriorare începută la finalul anului 2024, rata creditelor neperformante ajungând la 5,5% în decembrie 2025 (+1,5 puncte procentuale anual).

Conform raportului, anumite segmente de creditare continuă să prezinte un nivel mai ridicat de risc, respectiv creditele acordate IMM (6% faţă de 4,5% în cazul corporaţiilor, în decembrie 2025), în special cele acordate IMM micro şi mici (7% fiecare), expunerile faţă de sectorul imobiliar comercial (6,2%) şi creditele cu garanţii de stat (9,9%).

O altă categorie de credite care necesită o monitorizare mai atentă este cea a creditelor în valută acordate companiilor nefinanciare. Volumul acestor credite reprezintă jumătate din portofoliul corporativ al băncilor şi, deşi la momentul actual este caracterizat de o performanţă superioară celui în lei, o proporţie redusă dintre expunerile acestor companii este acoperită la riscul valutar.

În ceea ce priveşte sectorul populaţiei, analiza menţionează că acesta se regăseşte în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităţilor, fiind caracterizat de o situaţie financiară robustă şi un grad ridicat de rezilienţă, însă vulnerabilităţile se pot accentua în perioada următoare, în contextul temperării avansului sau chiar al scăderii veniturilor disponibile reale, influenţate de nivelul ridicat al inflaţiei şi de impactul măsurilor fiscale, precum şi de dinamica moderată a activităţii economice. Un factor de atenuare a impactului unor potenţiale şocuri negative asupra veniturilor sau a condiţiilor economice generale îl reprezintă consolidarea avuţiei nete, care contribuie la întărirea rezilienţei sectorului populaţiei.

Raportul subliniază că reducerea apetitului pentru consum al populaţiei, generată de erodarea puterii de cumpărare în contextul măsurilor de consolidare fiscală adoptate de autorităţi, s-a reflectat într-o încetinire a dinamicii creditării noi. În acest context, ritmul anual de creştere al creditului de consum nou-acordat populaţiei de instituţiile de credit s-a moderat semnificativ, coborând la 4,6% în decembrie 2025, faţă de niveluri care au depăşit 50% în a doua parte a anului 2024.

În paralel, creditarea ipotecară nouă a continuat să avanseze, însă într-un ritm mai temperat, menţinând totuşi o dinamică superioară celei aferente creditului de consum (10,3% în decembrie 2025, pe baza fluxurilor cumulate pe 12 luni). Evoluţia favorabilă a creditului ipotecar a fost susţinută de intensificarea activităţii pe piaţa imobiliară la jumătatea anului, în contextul anticipării modificării cotei de TVA aplicabile locuinţelor noi începând cu luna august 2025.

Potrivit sursei citate, capacitatea populaţiei de onorare a serviciului datoriei şi-a continuat tendinţa de îmbunătăţire pe parcursul anului 2025, rata creditelor neperformante (NPL) ajungând la 2,76% în decembrie 2025. Contribuţia favorabilă a venit în special din partea segmentului de credite de consum, a cărui rată NPL s-a diminuat de la 5,7% la sfârşitul anului 2023 şi 5% în decembrie 2024, până la 4,5% în decembrie 2025.

Calitatea creditelor imobiliare s-a menţinut adecvată, cu o rată NPL de 1,5%. Deşi riscul de rată a dobânzii s-a redus semnificativ, numai 34% dintre creditele imobiliare şi 7% dintre creditele de consum având asociată rată de dobândă variabilă pe toată perioada creditului, o proporţie importantă din volumul de credite ipotecare (42%) prezintă o perioadă iniţială de

fixare a ratei dobânzii între 1 şi 5 ani. În cazul acestor credite se impune o monitorizare atentă odată ce ratele se vor recalcula în funcţie de condiţiile pieţei, după expirarea perioadei de fixare.