CE a aprobat primul său raport de analiză prospectivă strategică: drumul de parcurs către o Europă mai rezilientă

 

Rezultatele analizei prospective strategice vor ghida procesul de elaborare a celor mai importante iniţiative politice. Aceasta va ajuta Comisia să elaboreze politici şi o legislaţie capabile să facă faţă provocărilor viitorului şi să răspundă atât nevoilor prezentului, cât şi aspiraţiilor pe termen lung ale cetăţenilor europeni. Raportul din 2020 prezintă argumentele în sprijinul utilizării analizei prospective în procesul de elaborare a politicilor UE şi introduce conceptul cuprinzător de rezilienţă a UE.

 

În concordanţă cu ambiţiosul Plan de redresare pentru Europa, Raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 examinează rezilienţa UE din patru perspective: socială şi economică, geopolitică, ecologică şi digitală. Pentru fiecare dintre aceste perspective, raportul identifică capacităţile, vulnerabilităţile şi oportunităţile pe care le-a scos în evidenţă criza şi care trebuie abordate pe termen mediu şi lung.

 

"Analiza prospectivă strategică contribuie la îmbunătăţirea modului de elaborare a politicilor, la dezvoltarea de strategii adaptate provocărilor viitorului şi la asigurarea coerenţei acţiunilor pe termen scurt cu obiectivele pe termen lung. Comisia utilizează deja de mulţi ani analiza prospectivă; acum însă îşi propune să o integreze în toate domeniile de politică pentru a-i exploata valoarea strategică. Un prim exemplu este recenta Comunicare privind materiile prime critice, în cadrul căreia analiza prospectivă contribuie la consolidarea autonomiei strategice deschise a UE", se menţionează în comunicat.

 

Integrarea analizei prospective în toate politicile se va realiza prin: desfăşurarea în mod sistematic de exerciţii de analiză prospectivă pentru toate iniţiativele politice majore; publicarea unor rapoarte anuale de analiză prospectivă strategică orientate spre viitor, care să analizeze tendinţele şi provocările emergente cu scopul de integra concluziile acestei analize în procesele noastre de elaborare a politicilor şi de luare a deciziilor. De asemenea, va fi sprijinită dezvoltarea capacităţilor de analiză prospectivă ale UE şi ale administraţiilor statelor membre şi se va construi o comunitate dedicată analizei prospective incluzive şi bazate pe colaborare, împreună cu UE şi cu instituţiile şi partenerii internaţionali.

 

Raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 propune un model de tablouri de bord ale rezilienţei pentru a lansa discuţiile dintre statele membre şi alte părţi interesate importante cu privire la modalitatea optimă de monitorizare a rezilienţei. Aceste discuţii pot contribui la identificarea şi evaluarea atuurilor şi vulnerabilităţilor de la nivelul UE şi al statelor membre în lumina tendinţelor majore emergente şi a provocărilor previzionate. Raportul poate contribui la găsirea unui răspuns la următoarea întrebare: sunt politicile noastre şi strategia noastră de redresare în măsură să consolideze rezilienţa UE?

 

"În aceste vremuri dificile, liderii politici trebuie să aibă o viziune largă şi orientată spre viitor. Acest raport demonstrează importanţa rezilienţei pentru o redresare puternică şi de durată. Vrem să orientăm procesele de tranziţie necesare într-o manieră durabilă, echitabilă şi democratică", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

La rândul său, vicepreşedintele Maros Sefcovic, responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi prospectiva, a subliniat că: "Pandemia ne-a scos la lumină vulnerabilităţile, dar ne-a oferit şi oportunităţi pe care UE nu îşi poate permite să le rateze. Ea a scos în evidenţă necesitatea ca politicile noastre să se bazeze pe date concrete, să fie în măsură să facă faţă provocărilor viitorului şi să se axeze pe rezilienţă. Nu e realist să sperăm că viitorul va fi mai puţin haotic, e cert că ne aşteaptă noi tendinţe şi şocuri care ne vor perturba în continuare vieţile. Primul raport de analiză prospectivă strategică din istoria UE pune aşadar bazele unei metodologii prin care putem consolida rezilienţa Europei - promovând autonomia noastră strategică deschisă şi construind unui viitor mai just, neutru din punct de vedere climatic şi suveran din punct de vedere digital".