Banca Mondială se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere de doar 0,5% în acest an

Pe de altă parte, experţii Băncii Mondială subliniază faptul că, datorită unui pachet solid de reforme, care include majorări de impozite şi îngheţarea cheltuielilor, România a reuşit să reducă deficitul bugetar până la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2024, în pofida unei creşteri mai lente a producţiei. În aceste condiţii, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va coborî sub 6% din PIB până în 2027.

La nivel regional, raportul semnalează că avansul economiei în ţările în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală (ECA) este probabil să încetinească semnificativ în acest an, ca urmare a impactului conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice şi fragmentării comerţului. Creşterea economică în regiune este estimată să scadă la 2,1% în 2026. În Rusia, creşterea este prognozată să încetinească la 0,8%, în timp ce în restul regiunii ritmul de expansiune este de aşteptat să se tempereze la 2,9%, pe fondul costurilor mai ridicate ale energiei, care frânează consumul, şi al incertitudinilor care afectează investiţiile.

"Rezilienţa regiunii continuă să fie pusă la încercare, mai ales în cazul ţărilor dependente de importurile de gaze naturale, petrol şi îngrăşăminte. În multe ţări vor fi necesare eforturi pentru a gestiona impactul crizei, cu accent pe măsuri bine ţintite pentru protejarea celor mai vulnerabili. Continuarea reformelor de politici publice pentru dezvoltarea firmelor şi crearea de locuri de muncă va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului crizei şi la consolidarea rezilienţei şi dinamismului economic", a declarat Antonella Bassani, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, citată într-un comunicat al băncii.

Într-o analiză dedicată modului în care ţările pot utiliza politicile industriale pentru a accelera creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, raportul arată că regiunea ar beneficia de o mai bună definire a obiectivelor şi de măsuri care să construiască competitivitatea viitoare, în loc să consolideze vulnerabilităţile economice existente. De exemplu, aproape două treimi din toate intervenţiile de politică industrială se concentrează în prezent pe agricultură şi industrie alimentară şi doar 10% vizează sectoare de înaltă tehnologie sau bunuri de capital.

"Pentru a obţine o creştere mai puternică a productivităţii şi a ocupării forţei de muncă, ţările din ECA ar putea prioritiza reforme ambiţioase care să modernizeze mediul de afaceri, să stimuleze antreprenoriatul şi să îmbunătăţească calitatea educaţiei. Intervenţiile publice adaptate - precum parcurile industriale sau zonele economice speciale - reprezintă cel mai important tip de politici industriale care pot contribui la corectarea unor disfuncţionalităţi de piaţă bine identificate. Însă politicile industriale trebuie utilizate cu moderaţie şi doar temporar", a spus Ivailo Izvorski, economist-şef al Grupului Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

Acolo unde sunt aplicate politici industriale, raportul Băncii Mondiale recomandă ca acestea să sprijine firmele şi ideile noi şi dinamice din sectorul privat, şi nu să protejeze actorii existenţi - precum întreprinderile de stat - şi să încurajeze, nu să submineze concurenţa.