Ședință de guvern; modificarea legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, pe agendă

Guvernul va modifica marți, prin ordonanță de urgență, legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Astfel, va fi adoptat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative.

''Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ au ca scop alinierea legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice la cerințele prevăzute în Decizia de Implementare a Consiliului din 29 octombrie 2021 (CID), aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Suma de 500 de milioane de euro din PNRR, care ar putea fi pierdută de către România din cauza neîndeplinirii jaloanelor, reprezintă o parte importantă din finanțarea necesară pentru modernizarea și consolidarea infrastructurii energetice naționale și a celei de transporturi, fonduri esențiale pentru atingerea obiectivelor României în cadrul tranziției energetice și reducerii emisiilor de carbon, conform angajamentelor internaționale și obiectivelor pentru 2030. Este necesară implementarea unui cadru clar și transparent privind selecția și mandatul administratorilor întreprinderilor publice, care să contribuie la reducerea dependenței acestora de subvențiile bugetare și la diminuarea pierderilor operaționale generate de decizii de management defectuoase'', conform notei de fundamentare a proiectului, postată pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.

Astfel, resursele publice vor putea fi redirecționate către investiții strategice și către alte priorități guvernamentale, se arată în document.

''Adoptarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ va contribui la întărirea încrederii cetățenilor în capacitatea autorităților publice de a gestiona eficient resursele statului și de a asigura un proces decizional transparent și corect în ceea ce privește selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație ale întreprinderilor publice. Eliminarea conflictelor de interese și creșterea transparenței vor reduce percepția negativă asupra politizării excesive și vor sprijini promovarea competenței și integrității. De asemenea, orice amânare a corectării procedurilor de selecție și numire în companiile de stat din energie și transporturi ar conduce la blocarea accesului României la fonduri vitale și la o pierdere ireversibilă de oportunități economice și sociale, punând în pericol obiectivele de reformă și dezvoltare sustenabilă. Este, așadar, necesară o intervenție legislativă pentru a alinia cadrul național la cerințele Comisiei Europene, având în vedere că legislația actuală nu conține prevederi care să remedieze rapid aceste disfuncționalități, iar soluția legislativă propusă este singura care poate preveni prejudicii economice și reputaționale semnificative pentru România'', se mai spune în nota de fundamentare.

Între alte modificări propuse prin proiectul inițiat de Secretariatului General al Guvernului și a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice se menționează și una referitoare la competențele șefilor AMEPIP.

Astfel potrivit propunerii de modificare a OUG 109/2011: ''Președintele și vicepreședinții AMEPIP sunt persoane de înaltă competență profesională, absolvenți de studii superioare finalizate, cel puțin cu diplomă de licență și minim 10 ani de experiență profesională în domeniul economic sau financiar, de management sau juridic, dintre care cel puțin 7 ani în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în funcții de conducere în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice''.