Romanian Business Leaders: România are nevoie de un pact pentru stabilitate fiscală, nu de experimente riscante în impozitare

Potrivit sursei citate, într-un context economic marcat de incertitudine şi de o competiţie regională acerbă, stabilitatea şi predictibilitatea fiscală sunt active naţionale strategice. Înlocuirea cotei unice, un pilon al dezvoltării economice din ultimii 20 de ani, cu un sistem de impozitare progresivă, ar reprezenta "o eroare strategică majoră", cu implicaţii negative profunde pentru viitorul României.

"Timp de două decenii, cota unică a funcţionat ca un simbol al predictibilităţii şi al unui angajament ferm al statului faţă de mediul de afaceri şi contribuabili. Alegerea acum trebuie să fie clară: mizăm pe o reţetă de succes dovedită, care a generat creştere şi a atras investiţii, sau ne aventurăm într-un experiment fiscal riscant care va alunga capitalul, va pedepsi performanţa şi va accelera exodul specialiştilor? Problema reală a finanţelor publice nu este structura impozitării, ci gaura neagră a colectării ineficiente şi lipsa de disciplină în cheltuirea banului public", avertizează reprezentanţii RBL.

În opinia acestora, cota unică a reprezentat un catalizator pentru investiţii străine directe. Reforma fiscală din 2005 a fost un factor cheie în creşterea exponenţială a ISD. Dacă media anuală în perioada 2000-2004 a fost de circa 2,6 miliarde de euro, în perioada 2005-2008 aceasta a explodat la peste 7,5 miliarde de euro pe an. Acest capital a adus tehnologie, standarde de management şi a creat sute de mii de locuri de muncă bine plătite, integrând România în lanţurile valorice globale, se menţionează în documentul transmis joi de organizaţie.

De asemenea, cota unică a fost un stimulent pentru antreprenoriat. "Simplitatea sistemului a redus drastic barierele birocratice, încurajând mii de români să pornească o afacere. Numărul companiilor active a crescut cu peste 153%, de la 455.000 în 2004 la peste 1.152.000 în 2022. Un nivel rezonabil de impozitare a redus tentaţia muncii la negru şi a evaziunii, lărgind baza de impozitare. Deşi cota nominală a scăzut, veniturile totale colectate din impozitul pe venit şi profit au crescut spectaculos, demonstrând că o rată mai mică pe o bază mai mare poate genera încasări superioare", au explicat reprezentanţii RBL.

Aceştia consideră că discursul public în favoarea impozitării progresive se bazează pe premise eronate, care ignoră riscurile sistemice şi comportamentul economic real.

Mitul "echităţii sociale" este un concept care trebuie redefinit, trecând de la o "echitate punitivă", care penalizează succesul, la o "echitate a oportunităţii". "Adevărata dreptate socială nu înseamnă a lua mai mult de la cei performanţi, ci a crea o economie dinamică în care toţi cetăţenii au şansa de a prospera. Cota unică, stimulând creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, este sistemul care generează aceste oportunităţi", atrag atenţia reprezentanţii RBL.

RBL face referire şi la "iluzia creşterii veniturilor bugetare", arătând că orice calcul ce promite venituri mai mari prin majorarea cotelor ignoră reacţiile adverse previzibile, care vor anula câştigurile teoretice, respectiv evaziune fiscală şi muncă la negru şi optimizare fiscală agresivă. "Confruntaţi cu cote marginale excesive, mulţi indivizi vor fi tentaţi să subdeclare veniturile sau să treacă în economia neagră. De asemenea, se va declanşa o migraţie masivă a specialiştilor şi liber-profesioniştilor către forme de organizare mai avantajoase fiscal (PFA, microîntreprinderi), erodând exact baza de impozitare vizată de reformă", s se mai arată în comunicatul RBL.

Organizaţia susţine că va apărea şi fenomenul de accelerare a "brain drain-ului", având în vedere că impozitarea progresivă ar lovi direct sectoarele strategice (IT, sănătate, inginerie), unde specialiştii sunt extrem de mobili internaţional. Reducerea venitului net, combinată cu semnalul de penalizare a succesului, poate fi factorul decisiv care înclină balanţa în favoarea emigrării. Pierderea acestor profesionişti înseamnă o pierdere devastatoare de inovaţie, productivitate şi competitivitate strategică pentru România, afirmă membrii RBL.

Potrivit sursei citate, datele istorice privind execuţia bugetară din România contrazic categoric mitul conform căruia impozitarea progresivă generează automat venituri mai mari.

O analiză a încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice arată că în perioada 2000-2004, sub un sistem progresiv cu cote între 18% şi 40%, acestea au fluctuat între 2,7% şi 3,5% din PIB. În mod paradoxal, după introducerea cotei unice de 16% în 2005, deşi cota a scăzut, încasările bugetare au atins un nivel superior, ajungând la un vârf de 3,7% din PIB în anii 2015 şi 2016.

"Acest fenomen este explicat printr-o îmbunătăţire a conformării şi colectării fiscale: simplitatea sistemului şi o povară fiscală percepută ca fiind mai rezonabilă au redus evaziunea şi au lărgit baza de impozitare. Prin urmare, statistica ultimelor trei decenii arată că un sistem mai simplu, cu o cotă unică, s-a dovedit mai eficient în colectarea veniturilor la bugetul de stat decât sistemele progresive complexe care l-au precedat", au mai transmis reprezentanţii RBL.

Nu în ultimul rând, RBL avertizează că problema fundamentală şi cronică a bugetului României nu este nivelul cotelor, ci ineficienţa sistemică a colectării. România are unul dintre cele mai mari deficite de încasare a TVA din Uniunea Europeană, o gaură de zeci de miliarde de lei anual. A propune implementarea unui sistem fiscal mult mai complicat unei agenţii care deja sub-performează cronic în administrarea unui sistem simplu este o direcţie periculoasă, "care ar adânci haosul administrativ".

"Soluţia pentru consolidarea bugetară nu constă în experimente fiscale riscante, ci într-o abordare strategică, axată pe rezolvarea problemelor de fond. Propunerea noastră se bazează pe trei piloni interconectaţi: menţinerea şi consolidarea cotei unice: aceasta trebuie asumată ca o decizie strategică pe termen lung pentru a oferi mediului de afaceri predictibilitatea esenţială pentru planificarea investiţiilor majore; prioritate absolută pentru eficientizarea colectării: adevărata reformă este modernizarea radicală a ANAF. Finalizarea urgentă şi funcţională a digitalizării (e-Factura, SAF-T, e-Transport, case de marcat interconectate) şi utilizarea analizei de date pentru a combate marea evaziune trebuie să devină prioritatea naţională numărul unu; disciplină riguroasă a cheltuielilor publice: echilibrul bugetar trebuie atins şi prin gestionarea responsabilă a cheltuielilor, implementând bugetarea pe bază de performanţă şi reformând companiile de stat ineficiente", se precizează în comunicatul organizaţiei.

Fundaţia Romanian Business Leaders este o organizaţie a antreprenorilor şi intraprenorilor imparţială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social şi care susţine o societate bazată pe democraţie liberală, integrată pe deplin şi solidară cu familia sa europeană.

Proiectele Fundaţiei se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea şi dezvoltarea societăţii: antreprenoriat, educaţie şi bună guvernare. Acestea sunt iniţiate şi dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 600 de membri ai comunităţii RBL din Bucureşti şi cele 8 filiale locale.