Reforma companiilor de stat vizează eliminarea conducerilor interimare şi restructurarea a cel puţin trei companii (vicepremier)

Potrivit acesteia, dincolo de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat şi "să nu ne oprim doar la aceste jaloane". 

Totodată, Oana Gheorghiu a subliniat că 83 dintre companiile de la nivel central însumează pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.  

"Este o nevoie pe care societatea o resimte, este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curăţenie, de a face ordine şi de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetăţeanului, în serviciu public şi să nu producă pierderi. În acest moment avem ca şi companii de stat un număr de 1.502, este un număr foarte mare, 230 dintre acestea sunt companii centrale, 1.272 sunt la nivel local, sub autorităţile locale. Dintre cele de la nivel central, 83 de companii concentrează cele mai mari pierderi şi vorbim de pierderi istorice care se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. De la aceste realităţi pornim. Ce aduce nou arhitectura pe care am prezentat-o astăzi? Operaţionalizează acest Comitet naţional pentru reformă, transformă unitatea de guvernanţă de la nivelul secretariatului general într-o unitate tehnică de implementare cu un rol extraordinar de mare în a aduna toate datele şi a prezenta comitetului indicatorii, pe baza cărora se iau deciziile. Readuce încă o dată în atenţie AMPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, n.r.), care devine un pilon important în guvernanţa companiilor de stat şi are la masă Ministerul Finanţelor, acela care face evaluarea riscului fiscal şi dă verdictul privind impactul bugetar", a adăugat vicepremierul.

Potrivit sursei citate, în cadrul comitetului s-a decis crearea unui registru unic al companiilor de stat, care are rolul de a da statului român "o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă".

"Ne-am propus să facem un registru unic al companiilor de stat. Acesta este un instrument care vine în completarea tabloului de bord de la AMPIP, nu îl înlocuieşte, ci îl completează. Acest registru are cumva rolul de a da statului român o imagine clară a ceea ce deţine în orice clipă. Va fi completat cu datele financiare lunare pe care companiile sunt obligate să le depună prin SAF-T la Ministerul de Finanţe. Reforma nu este un exerciţiu tehnic, ci un proces real, etapizat pe care îl pornim acum. Ne-am propus să începem cu 10 companii, e ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru. Aceste 10 companii urmează să fie selectate, încă n-au fost selectate, în urma unui proces de consultare cu cele două ministere, Transporturi şi Energie. Urmează în cursul acestei săptămâni să definitivăm această listă. Ceea ce ştiu este că vom avea patru companii de la nivelul energiei şi şase din transporturi. Cam acestea sunt informaţiile principale despre ceea ce am discutat astăzi şi ceea ce am convenit astăzi în cadrul comitetului", a adăugat Oana Gheorghiu.