Pîslaru: CCR decide, în ceasul al treisprezecelea, dacă România îşi ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro

Potrivit acestuia, cu 231 milioane de euro se pot cumpăra 2.000 de ambulanţe noi, se pot construi 100 de şcoli sau inaugura 50 de kilometri de autostradă.

"Ştiţi vorba aia: 'Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă'? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de euro şi de ideea de dreptate în România. După ani de zile în care dezechilibrele din bugetul de pensii publice au fost în creştere, după recomandări de ţară succesive din partea Comisiei Europene, România şi-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale. Se întâmpla în noiembrie 2021, cu mai bine de 4 ani şi jumătate în urmă. Adică cum reforma pensiilor speciale? Adică România să aibă, în sfârşit, un sistem de pensii echitabil pentru toată lumea, fără categorii privilegiate. Adică pensia pe care o primeşti să reflecte anii pe care i-ai muncit, iar această regulă să fie aplicabilă tuturor românilor. Şi bugetul ţării să fie echilibrat", a arătat Pîslaru.

Acesta susţine că, din noiembrie 2021, "niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios şi fără artificii de această problemă" şi că "s-a încercat inclusiv mimarea reformei prin introducerea de cai troieni în proiecte legislative, care să garanteze că acestea vor pica testul de constituţionalitate (aşa cum a fost cazul supraimpozitării unei singure categorii de pensii)".

Ministrul spune că Ilie Bolojan a fost primul prim-ministru care a făcut paşi concreţi şi clari în această direcţie.

Astfel, Guvernul a depus absolut toate demersurile legale pentru ca reforma pensiilor magistraţilor să se întâmple, încă din vara anului trecut, când a fost învestit în funcţie.

"Am pregătit o alternativă constituţională referitoare la raportul între pensie şi ultimul salariu, bazată pe studii şi analize la nivel European. Am fost în permanent contact cu Comisia Europeană care a apreciat că prin noua propunere a Guvernului îndeplinim jalonul şi recuperăm banii suspendaţi. Apoi am aprobat proiectul de lege şi l-am trimis spre aprobare şi promulgare în timp util, încă din septembrie. Procedura Guvernului a fost contestată la Curtea Constituţională de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de teamă unor judecători şi procurori de a nu îşi pierde privilegiile. CSM a mers până într-acolo încât să îl acuze public pe prim-ministrul de minciună, clamând că jalonul nr. 215 este deja îndeplinit, deşi Guvernul a fost mereu în corespondenţă clară cu Comisia Europeană pe acest subiect. Absolut scandalos", a precizat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În octombrie 2025, CCR a respins proiectul de lege pe vicii procedură, cu o decizie luată la limită. Guvernul a refăcut procedura şi l-a retrimis spre aprobare în zilele în care data limită de 28 noiembrie tocmai expira.

"Au urmat patru amânări succesive ale Curţii Constituţionale, patru prevalări de la o decizie finală, ba argumentând că n-au suficiente date, ba prin fuga de la şedinţele de plen a judecătorilor numiţi politic de PSD", a adăugat Pîslaru.

Acesta consideră că justiţia nu poate fi capturată de un cerc de interese.

"Vreau să fiu cât se poate de clar: justiţia nu poate fi capturată de un cerc de interese, în jurul unei conduceri despre care există investigaţii media care sugerează despotism şi partizanat politic, aflată în vădit conflict de interese pe subiectul pensiilor speciale. A nega prerogativa Guvernului de a echilibra bugetul înseamnă cu adevărat să demolezi echilibrul puterilor în stat. Nu trebuie să fii expert constituţional ca să realizezi că tot ce s-a întâmplat în cadrul acestui proces a fost profund greşit. Toţi românii simt nedreptatea şi inechitatea existentă. Dacă iresponsabilitatea continuă, să nu îşi imagineze nimeni că nota de plată va rămâne neplătită. E timpul să ne trezim", şi-a încheiat ministrul postarea.