Niculescu: Creşterea calităţii actului de guvernare va fi cel mai important lucru pentru România după aderarea la OCDE

Cel mai important lucru pentru România în privinţa aderării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) va fi creşterea calităţii actului de guvernare, a declarat, miercuri, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), coordonator naţional al procesului de aderare a României la OCDE, la un eveniment de specialitate.

"Cel mai important lucru pentru România va fi creşterea calităţii actului de guvernare", a subliniat secretarul de stat în MAE.

Potrivit acestuia, după intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, aderarea la OCDE "este cel mai structurant proiect pe care îl are România şi dacă ştim să profităm de această organizaţie va fi mult mai bine pentru felul în care este guvernată România".

Niculescu s-a declarat optimist cu privire la aderarea la organizaţie, precizând că România va încheia parcursul spre OCDE exact aşa cum şi-a propus.

"Am avansat cu procesul de aderare în care sunt implicate multe instituţii. Sunt zeci de instituţii, mii de oameni care lucrează la acest proces. S-a avansat şi pentru că există dosare care au fost aprofundate. Practic, nu avem niciun domeniu din viaţa noastră publică care să nu fie acoperit de o politică a OCDE, fie că e vorba despre guvernanţă publică, guvernanţă corporativă, agricultură, digitalizare, sănătate, educaţie etc. Asta, în afară de cele două mari domenii, apărare şi cultură, de care nu se ocupă OCDE", a explicat reprezentantul MAE.

El a menţionat, în context, că ţara noastră a implementat deja peste o sută de reforme ca urmare a procesului de aderare la organizaţie, "fie că este vorba despre legi, alte acte normative, politici, practici etc".

Luca Niculescu a precizat că, în procesul de aderare, România a avut de parcurs 25 de capitole sau "cum le spunem noi, comitete". Dintre acestea, 24 au fost închise.

"Mai avem comitetul de comerţ, care este unul dintre cele mai complexe. Întotdeauna a fost aşa, pentru că tocmai comerţul este unul dintre domeniile cheie ale OCDE. Acolo suntem încă într-o etapă tehnică. După ce trecem cu bine de acest comitet, va urma decizia consiliului OCDE, care este adunarea ambasadorilor ţărilor organizaţiei, unde trebuie să existe unanimitate şi toate cele 38 de state să spună 'da'. Apoi, mai avem nişte chestiuni tehnice de ratificat, un acord de imunităţi şi privilegii, apoi acordul de aderare", a afirmat Niculescu.

Acesta a declarat că OCDE nu impune termene de aderare ţărilor candidate.

"Nu există termen din partea OCDE. La începutul procesului de aderare, am primit o foaie de parcurs cu etapele pe care le avem de făcut şi care este publică. Sunt unele ţări care au aderat în trei-patru ani, altele care au aderat în 10-11. Procesul acesta este pentru România şi mai complex decât toate celelalte procese de până acum. Au fost cazuri în care unele ţări puteau să intre cu teme care nu erau complet închise. Ele rămâneau cu două-trei chestiuni pe care promiteau că le vor încheia după aderare. Acum nu se mai poate. În anii 2000 erau vreo 12 comitete şi se putea intra cu restanţe. Termenul de aderare indicat public de factorul politic din România este 2026, un termen judecat foarte fezabil şi de secretarul general al OCDE, care a spus de mai multe ori că 2026 este un termen care poate fi atins. Noi sperăm ca anul acesta să intrăm în OCDE", a mai spus secretarul de stat.

El a arătat că, o dată cu aderarea la OCDE, "vor veni mai multe investiţii, va fi mai multă credibilitate, dar poate cel mai important înseamnă accesul la o mai bună guvernare".

"OCDE este o organizaţie care acoperă atâtea domenii şi care are un mod prin care înveţi tu însuţi, care este extrem de revelator acolo. Fiecare ţară este şi examinator şi examinat", a explicat Niculescu.

Acesta a amintit că România a depus în 2004, pentru prima oară, cererea de aderare, dar "porţile pentru începerea discuţiilor s-au deschis abia în 2022".

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, a participat, în calitate de speaker, la conferinţa de lansare a primei ediţii a cercetării sociologice "INDEXUL Newmoney.ro - INSCOP, cu tema "România între incertitudini şi speranţă", de la Academia de Studii Economice.