Negrescu: Scăderea ușoară a ratei anuale a inflației oferă un prim semnal pozitiv, dar riscurile rămân ridicate

Rata anuală a inflației ar putea continua să scadă în a doua parte a anului și să ajungă în jurul nivelului de 6% la finalul lui 2026, însă riscurile generate de evoluția prețurilor la energie, contextul geopolitic și eventualele modificări fiscale rămân ridicate, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu.

'Tendința descendentă din vară anunță o ușurare treptată, dar riscurile rămân ridicate. Scăderea ușoară a ratei anuale a inflației la 10,4% în iunie oferă un prim semnal pozitiv. Totuși, presiunile persistente pe servicii și energie arată că lupta cu scumpirile este departe de a fi încheiată. Inflația rămâne semnificativ peste media europeană și continuă să erodeze puterea de cumpărare a românilor, afectând în special gospodăriile cu venituri medii și mici', a menționat consultantul economic.

În opinia sa, economia românească se adaptează treptat, în condițiile în care 'tendința generală pare una de calmare'.

'Luna iunie ar putea marca începutul unei scăderi treptate a inflației în lunile următoare, cu estimări care indică o coborâre spre 6% la finele anului 2026, conform traiectoriei anticipate de BNR', a adăugat specialistul.

Potrivit acestuia, inflația persistentă reduce consumul privat și 'complică planificarea investițiilor pentru firme'.

'Companiile românești se confruntă cu costuri mai mari la energie și servicii, ceea ce le erodează competitivitatea față de concurența europeană. Pe de altă parte, salarii mai mari negociate pentru a compensa scumpirile pot alimenta o spirală prețuri-salarii, mai ales în sectoarele cu forță de muncă intensivă', a adăugat Negrescu.

Datele INS publicate recent confirmă că serviciile rămân principalul motor al inflației, cu o creștere anuală de 13,67%. Chiriile au explodat cu 43,29%, urmate de apă-canal-salubritate (+16,10%), reparații auto (+14,58%) și asistență medicală (+12,69%). Singura scădere notabilă a venit la serviciile aeriene (-7,31%), a spus consultantul economic.

El a subliniat că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, iar alimentele cu 5,75%. La raft, cafeaua a crescut cu 19,9%, ouăle cu 13,66%, laptele de vacă cu 12,13%, iar carnea de vită cu 11,95%. Pe partea cealaltă, cartofii s-au ieftinit cu 14,47%, fructele proaspete cu 9,48%, iar făina cu 4,20%, a menționat Negrescu.

Totodată, la mărfurile nealimentare, energia electrică a înregistrat o creștere dramatică de 59,97%, după eliminarea plafonării. Carburanții au urcat puternic: benzină +22,74%, motorină +28,16%, a subliniat specialistul.

Banca Națională a României a anticipat corect această evoluție, a adăugat el.

Pe 8 iulie, BNR a menținut rata dobânzii la 6,50% și a estimat că 'rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor', a mai spus consultantul.

'Din august, din calculul inflației vor ieși creșterile mari din vara anului 2025 (energie, TVA, accize). Este vorba despre efectul de bază statistic, care va trage indicatorul în jos fără ca prețurile reale să scadă. Scumpirile vor continua, dar într-un ritm mai lent. Nu totul este roz. Războiul din Orientul Mijlociu și posibila escaladare a prețului petrolului reprezintă un risc major. Orice șoc energetic suplimentar s-ar resimți rapid în costurile de transport și producție', a precizat Negrescu.

Pe plan intern, incertitudinea politică și eventualele modificări de taxe ale unui nou guvern ar putea genera noi presiuni inflaționiste. O eventuală creștere a impozitelor s-ar transfera rapid în prețuri, susține acesta.

'Cum va influența inflația deciziile de politică monetară ale BNR în a doua jumătate a anului? Răspunsul va depinde de echilibrul dintre efectele de bază pozitive și riscurile externe sau fiscale. Pentru moment, tendința rămâne descendentă, dar cu pași prudenți', a punctat Negrescu.

În opinia sa, România are șansa unei stabilizări treptate, dar succesul depinde de gestionarea riscurilor și de reforme structurale care să reducă dependența de energie importată și să crească reziliența economică.

Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42% în luna iunie, de la 10,85% în luna mai, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).