Negrescu: România se află într-o zona de „Ice Age” economic

Economia României traversează o perioadă de stagnare economică şi inflaţie ridicată, pe fondul deciziilor fiscale şi administrative din ultimii ani, iar investiţiile finanţate din fonduri europene au evitat intrarea în recesiune, apreciază consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.

"România se află într-o zona de "Ice Age" economic. Datele anunţate astăzi (joi, n.r.) de INS vin să confirme că economia se află într-un fel de "Epocă de Gheaţă'' din punct de vedere investiţional, în care această formă de stagflaţie cu iz puternic autohton a devenit realitate. Spun acest lucru pentru că stagnarea economică şi inflaţia ridicată, elementele esenţiale ale acestui "Ice Age'' economic, sunt cauzate în principal de decizii administrative toxice luate de ultimele guverne, de la împrumuturile uriaşe făcute în ultimii ani la creşterile succesive de taxe care au îngenuncheat economia. Altfel spus, în mare parte ne-am săpat singuri groapa economică în care ne aflăm în prezent. Dacă este să privim partea plină a paharului, dincolo de declaraţiile prăpăstioase, cu iz apocaliptic, ale unor politicieni, vedem o scădere salutară a deficitului bugetar (principalul nostru argument pentru menţinerea ratingului de ţară) şi o economie care în primul trimestru a continuat să supravieţuiască provocărilor generate de creşterea taxelor, de scăderea vânzărilor şi de accentuarea blocajului financiar", a menţionat Negrescu.

În opinia sa, aceasta este încă o dovadă a faptului că marile companii de impact din economie şi-au restructurat activitatea, s-au adaptat noii realităţi economice şi că nu asistăm la o prăbuşire economică, "anunţată cu surle şi trâmbiţe de interesele politice".

"Interesantă, în analiza dinamicii economice, este şi importanţa tot mai mare a cheltuielilor statului, atât în zona consumului colectiv al administraţiilor publice, cât mai ales a investiţiilor. Creşterea din sectorul construcţiilor se datorează în mare parte proiectelor din bani europeni, din PNRR. Dacă n-ar fi aceste finanţări, economia s-ar fi dus în recesiune. De aici şi nevoia stringentă de a atrage toţi banii europeni disponibili, singura finanţare reală, certă, de care economia poate să beneficieze dincolo de împrumutul public şi de îngheţul investiţional privat care se simte tot mai pregnant în economie", a mai scris Negrescu.

În ceea ce priveşte perspectivele economiei, consultantul estimează că dificultăţile vor continua şi în perioada următoare, economia va continuă să fie la limita supravieţuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului şi investiţii îngheţate.

"Ce urmează după îngheţul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supravieţuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului, cu investiţii îngheţate cu un puternic caracter de incertitudine şi pesimism. Această evoluţie cu iz de ''dinţi de fierăstrău'', cu trimestre cu rezultate bune şi altele mai proaste, va continua probabil până în 2028, economia neavând în perspectiva următorilor doi ani motive reale de optimism", a adăugat acesta.

În opinia consultantului, economia va continua să fie afectată de vulnerabilităţi structurale iar consumul va rămâne scăzut. Pe de altă parte, însă, el susţine că economia avea nevoie de această corecţie masivă, după ce ani de azile a fost alimentată de un consum pe datorie şi de creşteri "din pix" ale salariilor şi pensiilor.

"Consumul va continua să fie unul scăzut, investiţiile vor sta sub semnul incertitudinilor fiscale, iar problemele structurale de pe lanţurile economice - scăderea creditului furnizor, blocaj financiar, falimente în serie mai ales în zona IMM-urilor - vor continua să influenţeze în mod semnificativ dinamica economiei. Ce vedem acum, în esenţă, este o corecţie masivă de care economia avea nevoie după ce ani de zile a fost dopată cu un consum pe datorie, de creşterile din pix ale salariilor şi pensiilor, de alocări financiare bugetare acoperite din împrumuturi pe bandă rulantă.

Ce vedem acum este adevărata imagine a economiei, dincolo de steroizii financiari administraţi de politicieni în ultimii ani", precizează Negrescu.

Totodată, consultantul consideră că economia a devenit mai rezilientă iar restructurările masive din sectorul de business fac ca efectele negative să se disipeze treptat

"Este o economie mai rezilientă? Cu siguranţă că da. Restructurările masive din sectorul de business fac ca efectele negative să se disipeze treptat. Iar dacă bula AI se va sparge şi se va transpune într-o criză globală, măcar vom fi mai bine pregătiţi pentru a absorbi efectele negative. De voie, de nevoie, ne-am călit din punct de vedere economic, am revenit cu picioarele pe pământ şi, din această perspectivă, poate vom fi capabili să exploatăm oportunităţile", a mai scris specialistul.

Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de trimestrul precedent, economia a stagnat.