Marinescu (BNR): Politicile economice ne pot duce pe direcţii greşite, a căror corijare să necesite costuri vreme de decenii

Politicile economice pot conduce la direcţii greşite, a căror corectare poate necesita costuri vreme de decenii, în lipsa unei fundamentări riguroase, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul său.

"Cred că cel mai important mesaj pentru tinerii economişti este acela că, prin ideile, cercetările şi iniţiativele lor, ei sunt actori esenţiali pentru viitorul României, pentru creşterea calităţii instituţionale şi a competitivităţii economice. A recunoaşte acest potenţial presupune implicarea tinerilor în proiecte mari, cu obiective pe termen lung. Totodată, simţim nevoia de adaptare a educaţiei economice la temele prezentului: transformările tehnologice şi digitale, implicaţiile schimbărilor climatice în economie şi sistemul financiar, rolul inovării, impactul instituţiilor asupra dezvoltării economice. Recomandarea mea pentru tinerii colegi economişti este să exploreze atent literatura de specialitate care a trecut testul timpului şi are capacitatea de a face lumină atunci când şi acolo unde predomină confuziile şi nesiguranţa. Numai aşa se poate articula sănătos modul economic de gândire, care să ne permită ulterior dezvoltarea de contribuţii ştiinţifice relevante, inclusiv în sfera politicilor economice naţionale", a arătat Cosmin Marinescu, într-un articol în care face referire la un interviu acordat revistei "Ambasador pentru România".

În opinia sa, modul economic de gândire se reflectă în tot ceea ce ne înconjoară - de la costul vieţii la crizele pe care le traversăm, de la comerţul internaţional la meseriile pe care le practicăm.

"Tinerii economişti au rolul esenţial de a menţine vie legătura dintre teoriile bune şi rezolvarea problemelor. Ei pot asigura o mai bună înţelegere a economiei moderne şi a politicilor necesare obiectivelor actuale. Unul dintre rolurile principale ale Academiei Române este cel de spaţiu al cercetării fundamentale, indiferent de vârstă, domeniu de activitate sau înclinare teoretică. Apărarea logicii economice rămâne esenţială, deoarece numai astfel putem înţelege cum iniţiativa individuală şi cooperarea socială creează valoare şi susţin progresul. O şcoală de economie puternică acţionează precum un filtru de calitate pentru mediul antreprenorial şi politicile economice dintr-o ţară, având simultan şi rol de catalizator în atingerea performanţelor economice. Rolul şcolii de economie nu este doar acela de a produce diplomele necesare, ci de a conferi resursei umane un mod calitativ de a gândi şi acţiona, care să protejeze economia de populism şi decizii nefundamentate", a menţionat Cosmin Marinescu.

El subliniază că este important să cumulăm capacitatea de analiză riguroasă, bazată pe concepte şi instrumente moderne, fundamentarea pe bază de date, precum şi un limbaj comun cu centrele competitive de cercetare internaţională. Iar etica profesională să confere curajul de a promova doar măsurile care protejează stabilitatea pe termen lung a ţării.

"Aceasta întrucât politicile economice ne pot duce pe direcţii greşite, a căror corijare să necesite costuri vreme de decenii. Asistăm astăzi la schimbări de establishment care, prin slăbirea mecanismelor concurenţiale, a libertăţii comerciale şi a disciplinei instituţionale, ne pot împinge în capcane greu de remediat. De exemplu, socialismul a însemnat decenii de subdezvoltare, fiind rezultatul unei doctrine impusă prin forţă, agresiune, violenţă şi crimă. Iată consecinţele nefaste ale unui mod greşit de a gândi limitele naturale ale economiei în evoluţia societăţii. Sunt pe deplin convins că destinul societăţii umane nu poate fi separat de libertatea individuală, educaţie economică şi instituţii de drept solide, care să ghideze productiv întreaga sferă a acţiunilor umane, de la antreprenoriat până la creativitatea tehnică şi ştiinţifică. Iar tinerii economişti, prin viziune şi bună credinţă, au misiunea cheie de a se asigura că economia de piaţă continuă să fie starea naturală a societăţii umane. În acest sens, fac un apel la implicarea tinerilor economişti în dezbaterea de idei şi în asumarea de roluri cu responsabilitate economică, socială şi politică. Consider că numai în acest mod, prin angajament în fundamentarea politicilor publice, putem asigura un parcurs de stabilitate şi prosperitate pentru economia României", a afirmat Cosmin Marinescu.

De asemenea, el a declarat că, în perspectivă, rămân esenţiale analizele privind ajustarea dezechilibrelor şi reluarea parcursului de îndeplinire a criteriilor de convergenţă nominală.

"România trebuie să rămână ferm angajată în urmărirea obiectivului său strategic de aderare la zona euro. Consider că aderarea la zona euro poate fi proiectul strategic al României pentru următorul deceniu. Pentru România, aderarea la zona euro ar însemna o economie mai puternică, dar şi un nivel de trai mai bun pentru populaţie. Creşterea economică s-ar baza pe o piaţă mai eficientă şi extinsă, dobânzi mai reduse şi stabile, dar şi rezerve financiare mai solide. Aderarea la zona euro ar reprezenta şi un adevărat reviriment instituţional, dat de apartenenţa asumată la nucleul economic al Europei. Parteneriatele regionale, europene şi internaţionale rămân pilonii centrali în dinamica dezvoltării. Explorarea de noi oportunităţi în noul context comercial global, alături de colaborări strategice în domenii precum energia nucleară, industria de apărare sau tehnologiile emergente, vor aduce beneficii României. Acestea pot fi substanţiale prin valorificarea avantajelor geopolitice şi economice ale celor mai robuste formate de integrare, cu accent pe OCDE, Zona Euro şi consolidarea poziţiei în UE şi în NATO", a spus Cosmin Marinescu.

În opinia sa, România trebuie să treacă de la o perioadă de adaptare la una de viziune şi construcţie.

"Evenimente majore, cu impact global, precum pandemia şi războiul ilegitim împotriva Ucrainei, vor dăinui în paginile de istorie. Pandemia ne-a arătat solidaritatea umană, iar conflictul ne testează hotărârea, anduranţa şi unitatea. Iar acum trebuie să învăţăm din mers cum să navigăm în aceste vremuri dificile, prin eforturi susţinute de a menţine România pe făgaşul euroatlantic. Cu pragmatism echilibrat, diplomaţia comercială este un factor esenţial de influenţă şi creştere, care trebuie să imprime reflexe economice politicii noastre externe. Puterea noastră rezidă în capacitatea de a activa atuurile pe care le putem valorifica, prin leadership asumat. În acest cadru, dorim să ne asigurăm că Banca Naţională a României va continua să reprezinte un pilon de stabilitate şi credibilitate pentru sistemul monetar şi economia României, în linie cu atribuţiile legale şi cu obiectivul privind stabilitatea preţurilor", a precizat Cosmin Marinescu.