Lazea: Nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie hight-tech; ne îndreptăm spre o economie a serviciilor
07 Noiembrie 2025 Agerpres
El a subliniat că, de 12 ani, vine cu o propunere, pe care pare că nu o aude nimeni, şi anume să fie acordate burse de stat celor mai buni elevi de liceu din mediul rural, sub semnătura acestora că, odată terminate studiile, se vor întoarce şi vor presta măcar trei-cinci ani, în contul bursei pe care au primit-o, în localitatea lor de baştină, iar dacă nu se vor întoarce să suporte în întregime costul bursei, eventual cu dobânzi, cu penalizări.
România nu are ce îi trebuie pentru a deveni o economie hight-tech, pentru că nu a pus bazele pentru aşa ceva, şi se îndreaptă spre o economie a serviciilor, consideră Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României.
"Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea aşa ceva, atât în ceea ce priveşte sistemul educaţional, cât şi în ce priveşte sistemul de cercetare-inovare. Cât timp avem în sistemul educaţional scorurile la PISA pe care le avem şi 40% analfabeţi funcţional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaştere. Şi prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii, este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural", a declarat Lazea la summit-ul "Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană", precizând că vorbeşte în nume personal.
"Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea aşa ceva, atât în ceea ce priveşte sistemul educaţional, cât şi în ce priveşte sistemul de cercetare-inovare. Cât timp avem în sistemul educaţional scorurile la PISA pe care le avem şi 40% analfabeţi funcţional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaştere. Şi prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii, este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural", a declarat Lazea la summit-ul "Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană", precizând că vorbeşte în nume personal.
El a subliniat că, de 12 ani, vine cu o propunere, pe care pare că nu o aude nimeni, şi anume să fie acordate burse de stat celor mai buni elevi de liceu din mediul rural, sub semnătura acestora că, odată terminate studiile, se vor întoarce şi vor presta măcar trei-cinci ani, în contul bursei pe care au primit-o, în localitatea lor de baştină, iar dacă nu se vor întoarce să suporte în întregime costul bursei, eventual cu dobânzi, cu penalizări.
"Trebuie găsit un mecanism de piaţă, subliniez de piaţă, prin care să-i ajuţi pe cei mai brilianţi dintre elevii din mediul rural (...) şi, ajutându-i pe ei, să-i ajuţi şi pe copiii ceilalţi. Deci asta trebuie făcut în învăţământ, dacă vrem, peste 15 ani, să sperăm la o economie a cunoaşterii", a spus oficialul BNR.
Iar în ceea ce priveşte sistemul de cercetare-inovare, acesta susţine că nu există nici cea mai mică legătură între cei patru actori care sunt parte a acestui sistem, adică între inovator, respectiv inginerul care vine cu ideea, producător, comerciant şi specialistul în proprietate intelectuală.
"Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăţi intelectuale, chestii juridice, economice. El a inventat mătura care zboară prin aer. Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afişeze o listă cu toţi specialiştii de proprietate intelectuală din judeţ şi din ţară. Pe o altă tastă să apese şi să apară toţi producătorii din ţară sau din străinătate care produc din specificul respectiv, din gama respectivă de produse şi unde el să se ducă să-şi prezinte invenţia odată ce ea a fost brevetată. Şi, în sfârşit, o listă de comercianţi unde aceeaşi invenţie să poată fi.... Asta este o chestie simplă, se poate face un program informatic, un ecosistem în care toate aceste patru părţi să vină împreună. În România ele nu ştiu una de alta sau, dacă ştiu, o ştiu la modul întâmplător", a explicat Valentin Lazea.
Pe de altă parte, economistul a semnalat că, în opinia sa, România, şi Europa în general, se îndreaptă spre o economie a serviciilor, având aceleaşi constrângeri: le lipsesc anumite resurse strategice pentru producţia industrială, precum pământuri rare, forţa de muncă este mai scumpă decât în alte continente, respectiv Asia, Africa, America Latină, şi cerinţele climatice sunt mai stringente în ţările europene decât în alte state.
"Având în vedere aceste constrângeri, noi şi europenii ne vom îndrepta, vrând nevrând, spre servicii", a punctat Lazea.
Acesta a menţionat că România are deja un excedent, adică exporturi mai mari decât importurile, în trei ramuri - transporturi internaţionale, servicii informatice şi informaţionale şi servicii de prelucrare a bunurilor, dar are un deficit "pe care n-ar trebui să-l aibă" în ceea ce priveşte turismul internaţional, serviciile de construcţii şi serviciile personale, culturale, recreaţionale.
"De exemplu, în materie de turism internaţional ar trebui să promovăm mult mai asiduu nu doar litoralul şi muntele, ci şi turismul cultural, religios, istoric, sportiv etc, toate acele lucruri în care suntem competitivi, dar nu ştim să le promovăm. În materie de servicii de construcţii înregistrăm un deficit când avem atâţia muncitori români la lucru peste hotare. Oare nu s-ar putea face nişte echipe care să pornească de la design, proiectare, arhitectură, nu numai forţă brută? Şi, în sfârşit, în ceea ce priveşte serviciile personale şi culturale şi rerecreaţionale, avem avantajul că în România avem o foarte bună cunoaştere a limbilor străine, care ar trebui să ne facă lideri în acest domeniu. De exemplu, case de îngrijire a bătrânilor pentru clienţii bogaţi din Europa. Deci, să vină nemţoaicele, în loc să meargă în Thailanda sau nu ştiu unde li se oferă servicii, să vină în localităţi mai mici din România unde să poată fi îngrijite contra bani destul de mulţi. Sau producţie cinematografică europeană utilizând infrastructura noastră. Deci, spre servicii ne vom îndrepta", a precizat economistul.
Valentin Lazea a participat vineri la summit-ul "Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană", organizat de Confederaţia Patronală Concordia.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 651 / 10813 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat stagiar | Litigii
Kinstellar își consolidează prezența pe axa italo-română prin cooptarea lui Daniele Iàcona, care preia coordonarea biroului dedicat clienților italieni | El va extinde relațiile Kinstellar cu clienții italieni și casele de avocatură partenere, în coordonare cu echipele regionale ale firmei
LegiTeam: GNP Guia Naghi and Partners is recruiting new talent | Dispute Resolution and Arbitration
CMS a fost alături de Oresa în vânzarea participației deținute la RBC, cu o echipă condusă de partenerii Horea Popescu și Eva Talmacsi (UK). O echipă coordonată de Ana Radnev (Partner) a asistat și creditorii în finanțarea sindicalizată asociată tranzacției
Advent finalizează achiziția TBI Bank în Bulgaria și România. Kinstellar, alături de Milbank LLP în calitate de lead counsel, a asistat pe tot parcursul tranzacției cu o echipă coordonată de Zsuzsa Csiki (Partener) și Mihai Stan (Managing Associate)
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
EXCLUSIV : Judecătorii CJUE au audiat cel mai important caz de concurență venit din România până acum - Cauza C-357 ̸ 25 Groupama Asigurări. Valentin Berea (Partener RTPR) a coordonat apărarea asigurătorului român în acest caz, cu o echipă mixtă RTPR ̸ A&O Shearman, din care au făcut parte avocați din România și Ungaria | Valentin Berea, pentru BizLawyer: „Este genul de caz care te face să îți iubești profesia”
DLA Piper pierde un partener | Livia Zamfiropol pleacă la Dentons pentru a conduce practica de concurență și activitatea biroului în sectorul Pharma & Healthcare
Ghid pentru clienții sofisticați | Cine domină arbitrajul comercial din România: avocații și firmele recunoscute de Chambers, Legal 500, GAR 100 și Lexology. Dr. Cosmin Vasile se detașează ca „the leading star” pe piața locală, fiind descris de ghidurile internaționale drept cel mai complet avocat de Dispute Resolution din România. ZRVP, TZA, NNDKP, Filip & Company și PNSA au cele mai solide practici locale de arbitraj și ar trebui să fie primele alegeri ale firmelor care caută sprijin în dispute guvernamentale și corporative
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
Dublă victorie la Managing IP EMEA Awards 2026 | BACIU PARTNERS își reconfirmă poziția de lider în Proprietate Intelectuală și câștigă premiul „Romania Trademark Firm of the Year”, iar Ana-Maria BACIU este desemnată „Practitioner of the Year in Romania”
Legiteam | GNP Guia Naghi and Partners is looking for a talented lawyer (Corporate & M&A)
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





