ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Lazea (BNR): Fără acele măsuri de consolidare fiscală astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată

29 Ianuarie 2026   |   Agerpres

El a menţionat că în aceste şase luni s-au făcut paşi decisivi pentru înlocuirea modelului de creştere bazată pe consum cu o creştere bazată pe investiţii, existând speranţa ca în anii următori această tendinţă să fie continuată.

 
 
Fără măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, România s-ar fi confruntat cu incapacitate de plată, retrogradare la categoria "junk" şi imposibilitatea finanţării pensiilor şi salariilor fără recurgerea la tipărirea de bani, susţine Valentin Lazea, economist şef al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul "Despre onestitate în dezbaterea economică", postat pe blogul Opiniibnr.ro.

"Vom încheia acest articol cu un ultim exemplu de lipsă de onestitate: criticile vehemente aduse în ultimele şase luni Guvernului Bolojan, pentru faptul că, prin măsurile de consolidare fiscală, ar fi afectat consumul şi creşterea economică. Adevărul este că, fără acele măsuri de consolidare fiscală astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria "junk" de către agenţiile de rating, în imposibilitatea de a plăti pensii şi salarii altfel decât prin tipărire de bani (inflaţionist). Dar, graţie măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea (creşterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1%), iar împrumuturile externe şi cele interne s-au ieftinit (aceasta fiind una din cauzele principale ale supraperformanţei reducerii deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate naţională şi de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA)", susţine Valentin Lazea.


El a menţionat că în aceste şase luni s-au făcut paşi decisivi pentru înlocuirea modelului de creştere bazată pe consum cu o creştere bazată pe investiţii, existând speranţa ca în anii următori această tendinţă să fie continuată.

"S-ar putea ca în vremurile dificile pe care le trăim, la nivel naţional şi planetar, multora să li se pară că onestitatea în dezbateri este un lux inutil. Dimpotrivă, noi considerăm că onestitatea este o precondiţie fundamentală a întăririi rezilienţei unei societăţi. Iar această rezilienţă va fi testată din plin în anii ce urmează", afirmă Valentin Lazea.

Economistul menţionează că trăim în epoca post-adevărului, iar această constatare este valabilă şi în ceea ce priveşte dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului şi de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesaţi îi prezintă versiuni alternative ale realităţii, destinate să mascheze unele aspecte neplăcute.

"Să luăm, de exemplu, situaţia deteriorării finanţelor publice din România în ultimii zece ani. Din punct de vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht, aşadar şi-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă şi-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci şi toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să privilegieze creşterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice). Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creştere economică dintre statele membre ale UE, dar şi cea mai mare inflaţie, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026. Astăzi, există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanţelor publice doar guvernelor Ciucă şi Ciolacu, ceea ce este fals. Deficitul bugetar a crescut chiar şi în anii cu creştere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu", a precizat Valentin Lazea.

El prezentat un tabel cu evoluţia PIB-ului şi a deficitului bugetar ESA în perioada 2015-2025. Economistă a arătat, totodată, că ideea creşterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creşterea consumului şi pe alimentarea acestuia din import a fost susţinută şi de mediul de afaceri şi public, în general, nu numai de autorităţi.

"Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecinţele acestui model de creştere în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitele. Şi de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut. Mediul de afaceri a beneficiat, în aceşti zece ani de: neplata impozitului pe salarii sau a contribuţiilor de asigurări sociale pentru ramuri întregi (IT, construcţii, etc.); definirea în sens foarte larg a microîntreprinderilor şi tratamentul fiscal preferenţial aplicat acestora; rate ale impozitării extrem de scăzute. Chiar şi după creşterile din ultimul an, toate ratele de impozitare rămân, în România, mai scăzute decât în Polonia (la impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, CAS etc.); permisivitatea ca aproximativ o treime din firme să opereze în piaţă fără a avea capitalizarea minimă cerută de lege etc; tolerarea evaziunii fiscale, îndeosebi (dar nu numai) prin neplata TVA", arată Valentin Lazea.

De asemenea, el susţine că publicul larg, la rândul său, a beneficiat masiv de gratuităţi la transportul în comun sau cu trenul; tichete de masă, tichete de vacanţă, tichete cadou; preţ subvenţionat în unele perioade la combustibili, gaze naturale, energie electrică etc; niveluri extrem de scăzute ale impozitelor pe proprietate.

"Toate aceste "cadouri" şi le poate permite un stat cu bugetul echilibrat (venituri egale cu cheltuielile), nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-şi acoperi deficitele. În aceste condiţii, este lipsit de onestitate a acuza numai sectorul de stat de deteriorarea finanţelor publice. Este adevărat că s-a făcut multă risipă din momentul în care s-a acordat primăriilor dreptul de a creşte salariile angajaţilor fără vreo legătură cu încasările din impozitele locale sau atunci când a crescut fără vreo justificare numărul personalului bugetar. (...) Astfel, în perioada 2015-2024, consumul individual efectiv al populaţiei a crescut în cinci ani din zece mai rapid decât consumul colectiv efectiv al administraţiei publice. Este adevărat că în ceilalţi cinci ani consumul administraţiei publice a crescut mai rapid decât consumul populaţiei, dar trebuie ţinut cont de faptul că mărimea relativă a celor doi indicatori este de circa 1:10 (consumul populaţiei îl depăşeşte de aproximativ zece ori pe cel al administraţiei publice, aşadar este mult mai uşor pentru aceasta din urmă să crească în ritmuri relative)", a explicat Valentin Lazea.

Potrivit acestuia, o altă problemă, care cel puţin a fost recunoscută cu onestitate în dezbaterea economică din ultimii ani, a fost privilegierea creşterii bazate pe consum în detrimentul creşterii bazate pe investiţii. El susţine că în cinci ani din zece consumul final creşte mai rapid decât investiţiile.

"Este adevărat că în ceilalţi cinci ani investiţiile cresc mai rapid decât consumul final, dar trebuie din nou ţinut cont de faptul că mărimea celor doi indicatori este de circa 1:3 (consumul final depăşeşte de aproximativ trei ori volumul investiţiilor, prin urmare este mult mai uşor pentru acestea din urmă să crească în ritmuri relative). Nemaivorbind de faptul că în şapte ani din zece consumul final creşte mai rapid decât PIB, într-un an creşte în acelaşi ritm şi doar în doi ani este devansat de creşterea PIB. Prin urmare, este lipsit de onestitate a pune recenta admitere a Bulgariei în zona euro pe seama norocului şi a întâmplării, când de fapt această ţară a urmat cu obstinaţie acest obiectiv, în timp ce noi l-am ignorat în folosul creşterii economice cu orice preţ. Întrebarea care se pune este: a meritat? Răspunsul depinde de punctul de vedere al fiecărui observator, dar în orice caz diminuarea decalajului în ce priveşte PIB/locuitor şi mai ales a consumului/locuitor faţă de media UE ar trebui pusă în balanţă cu următoarele considerente: o creştere finanţată pe datorie dar bazată pe consum nu va asigura, în timp, resursele financiare necesare pentru rambursarea datoriei respective; degeaba creşte o ţară peste potenţial timp de câţiva ani, dacă efortul de consolidare fiscală ulterior va necesita câţiva ani de creştere sub potenţial, cu adâncirea din nou a decalajelor faţă de media UE; ironic, cetăţenii beneficiari ai relaxării fiscale nu sunt recunoscători pentru aceasta şi votează împotriva partidelor care le-au făcut respectivele cadouri", a arătat Valentin Lazea.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 729 / 11102
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
NNDKP a asistat Globant în fuziunea prin care Pentalog Romania a absorbit Globant IT Romania. Echipa a fost coordonată de partenerul Răzvan Vlad
Wolf Theiss a asistat fondatorii Electroechipament Industrial Group în legătură cu vânzarea către Adrem
Țuca Zbârcea & Asociații și Schoenherr, alături de BCR și Electrocentrale Borzești în finanțarea de 47 mil. € a parcului eolian Gura Văii. Echipele au fost coordonate de Gabriela Anton și Adina Damaschin
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate | Corporate and M&A (2-4 years definitive ̸ qualified lawyer)
Filip & Company a asistat sindicatul bancar în finanțarea de 187 milioane de euro obținute de MOOV Leasing. Ce consultanți au mai lucrat în proiect
Lexology Index: Energy 2026 | Cine sunt avocații români care conduc practica de Energie: NNDKP impune tonul, ZRVP, Țuca Zbârcea, CMS, Kinstellar și alte două firme completează harta excelenței, de la Oil & Gas la regenerabile
Mușat & Asociații a asistat Leviatan Design și Ubitech Construcții în adjudecarea și apărarea cu succes a proiectului noului terminal al Aeroportului Henri Coandă
NestPlus semnează cu Exim Banca Românească o finanțare de 10 milioane de euro pentru Brăila Plaza, primul street mall din Brăila
ZRVP obține pentru Electromontaj o victorie definitivă într-un litigiu privind hotărârile AGA. Curtea de Apel București stabilește repere importante în materia dreptului societar | Alina Tugearu (partener) a coordonat echipa de avocați
Deloitte România si Reff & Asociații au asistat Banca de Investiții și Dezvoltare în evaluarea realizată de Comisia Europeană, care îi permite României instituirea unui mecanism alternativ de finanțare a domeniilor strategice
Investitori din energia solară cer în SUA executarea hotărârii ICSID împotriva României. Despăgubirile de 42,2 milioane de euro au ajuns, potrivit reclamanților, la peste 52 de milioane de euro, iar dobânda de cca. 9.500 de euro ̸ zi continuă să curgă | România nu are încă o echipă de avocați care să lupte cu King & Spalding, consultanții părții adverse. Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată
LSEG Legal Advisers | Piața globală de M&A a traversat primul semestru din 2026 la un maxim istoric, dar cu mai puține tranzacții. Europa revine puternic, iar firmele cu amprentă în România rămân vizibile în topurile globale și regionale
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...