ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Interpretare cu privire la modul de aplicare a normelor referitoare la compensarea orelor suplimentare

15 Iunie 2023   |   Remus Codreanu (Partner), Cătălin Roman (Senior Associate), Claudiu Ciubotaru, Associate - Kinstellar

Autorii consideră că angajatorii trebuie să abordeze instituția muncii suplimentare cu mare atenție, urmărind în demersurile lor cu prioritate protejarea sănătății salariaților, a recuperării capacității de muncă a acestora, prin acordarea, în mod prioritar, de timp liber plătit pentru refacerea capacității de muncă și, doar în măsura în care acest lucru nu este posibil în termenul legal maxim de 90 zile/în mod subsidiar, a compensației băneşti aferente muncii suplimentare.

 
 
Dinamica pieței muncii, nivelul ridicat al competitivității în rândul angajatorilor din toate industriile și, ca urmare, tendința accentuată de prioritizare a vieții profesionale în dauna celei personale au determinat necesitatea adoptării unei serii de schimbări cu privire la raporturile clasice de muncă, în ultimii ani, evidențiind-se numeroase modificări legislative adoptate cu scopul flexibilizării relației angajator-angajat.

În acest context, un element de interes practic crescut, atât pentru angajator, cât și pentru salariat a rămas durata programului de muncă, inclusiv depășirea duratei standard a acesteia prin prestarea de către salariat de muncă suplimentară, în condițiile legii.


1.         Munca suplimentară - o posibilitate legală

La prima vedere, prestarea de ore suplimentare ar părea să nu reprezinte un deziderat nici pentru angajatori, care se văd nevoiți să acorde salariaților respectivi un spor la salariu pentru munca suplimentară efectuată (în situația imposibilității obiective ca munca suplimentară sa fie compensată, în termenul legal, cu ore libere plătite, așa cum vom analiza mai jos) și nici pentru salariați, în rândul cărora există riscul de suprasolicitare, diminuare a calității muncii sau degradare fizică și psihică (de exemplu, fenomenul de burn-out atât de răspândit în ultimii ani), precum și de afectare a vieții personale, inclusiv familiale.

Cu toate acestea, realitatea economică impune numeroase situații în care, oricât de eficient și-ar organiza angajatorul activitatea, desfășurarea activității unei companii nu poate fi realizată în mod corespunzător, cel puțin în anumite perioade, prin prestarea muncii doar înăuntrul duratei standard stabilite prin contractele individuale de muncă încheiate cu salariații, fiind, astfel, necesară prestarea și de muncă suplimentară.


2.         (Re)compensarea muncii suplimentare

Prezentul articol se va limita la examinarea modalității în care, odată prestată, munca suplimentară poate fi compensată de către angajatori, fie cu orele libere plătite, fie prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, în concret, (a) a momentului la care se naște această obligație de compensare în sarcina angajatorilor și, respectiv, (b) a cuantumului efectiv al compensației acordate salariaților care au prestat muncă suplimentară în beneficiul angajatorilor.


3.         Intriga interpretării reglementării

În practică s-au conturat două posibile interpretări cu privire la primul aspect supus analizei noastre, în concret, momentul la care salariații care au prestat muncă suplimentară - necompensată prin acordarea de ore libere plătite - sunt îndreptățiți la plata salariului și, respectiv, a sporului la salariu/compensației bănești aferente muncii suplimentare prestate, în concret:

 i.               dreptul salariaților vizați se naște în luna efectuării orelor suplimentare

sau

ii.              dreptul salariaților vizați se naște în luna următoare expirării termenului legal de 90 de zile, termen legal în care munca suplimentară putea fi compensată de către angajator prin acordarea de ore libere plătite.

Reamintim faptul că principalul argument și deziderat, național și european, pentru acordarea de ore libere plătite este acela al refacerii, cu prioritate, a capacității de muncă a salariatului care a prestat muncă suplimentară, plata compensației bănești aferente muncii suplimentare având un caracter subsidiar, în concret, doar în situația în care prima modalitate legală de compensare a muncii suplimentare prestate nu este posibilă în termenul legal de 90 de zile.


4.         Interpretarea pe care o propunem


Din analiza sistematică a dispozițiilor prevăzute de Codul Muncii privind (i) protecția socială și a sănătății salariaților, (ii) respectarea demnității și a conștiinței acestora, precum şi (iii) respectarea principiului consensualității și al bunei-credințe în cadrul raporturilor de muncă, participanții având obligația de a se informa și consulta reciproc, considerăm lesne de observat faptul că intenția legiuitorului a fost în sensul în care, prin raportare la situația supusă analizei noastre, prioritară și obligatorie din punct de vedere legal este compensarea muncii suplimentare prin acordarea de ore libere plătite în vederea refacerii capacității de muncă a salariaților, legiuitorul oferind, în mod corelativ, drept facilitate pentru angajatori, o perioadă îndestulătoare (de 90 de zile) în care aceștia să își organizeze activitatea astfel încât să poată permite salariaților vizați restaurarea capacității depline de muncă1.

5.         Compensația - între cost excesiv al muncii suplimentare/pedeapsă și egalitate


Astfel, terminologia neclară a dispozițiile legale amintite mai sus permite două interpretări ale compensației acordate salariaților ulterior prestării muncii suplimentare, în concret:

         i.            Compensarea muncii suplimentare prin acordarea de ore libere plătite

Potrivit acestei interpretări, munca suplimentară prestată de către salariat va fi compensată prin acordarea, în mod corespunzător, de ore libere plătite. Altfel spus, fiecare oră suplimentară prestată de către salariat va fi „recompensată” de către angajator cu acordarea unei ore libere plătite, în care salariatul vizat își poate reface capacitatea de muncă.

       ii.            Compensarea muncii suplimentare prin acordarea, atât a unor ore libere plătite, cât și a contravalorii efective a orelor suplimentare efectuate în intervalul celor 90 de zile

Potrivit acestei interpretări, munca suplimentară prestată de către salariatul în cauză trebuie compensată prin acordarea de ore libere plătite și, adițional, remunerată în mod direct prin acordarea cuantumului acesteia. Altfel spus, fiecare oră suplimentară efectuată trebuie, atât compensată prin acordarea unei ore libere plătite, cât și remunerată, separat, ajungându-se, astfel, la o plată în valoare de 200% a fiecărei ore suplimentare prestate. Practic, o astfel de interpretare conduce la ipoteza potrivit căreia angajatorul suportă un preț mai mare/excesiv în măsura în care compensează orele suplimentare, prin acordarea de timp liber plătit, în cele 90 de zile legale, decât dacă nu ar face-o, ci ar plăti, ulterior expirării termenului legal, sporul la salariu/compensația bănească aferentă muncii suplimentare prestate.


De altfel, deși criticabile sub aspectul terminologiei - așa cum am menționat mai sus - dispozițiile Codului Muncii exclud o dublă recompensare (i.e. atât acordarea de ore libere plătite, cât și plata compensației bănești aferente) de către angajator a muncii suplimentare prestate de către salariat.


Angajatorii ar fi în postura ingrată în care, chiar dacă ar dori compensarea muncii suplimentare cu acordarea de ore libere plătite (obligație legală prioritară pe care o au potrivit celor expuse mai sus), ar avea de acordat salariaților vizați, atât câte o oră liberă plătită (în cuantum de 100% din valoarea acesteia) pentru fiecare oră de muncă suplimentară prestată, cât și contravaloarea fiecărei ore prestate în mod suplimentar de către salariat (de asemenea în cuantum de 100%), ajungând, în final, să (re)compenseze orele suplimentare cu un spor aferent de 200%.


O asemenea interpretare i-ar putea convinge pe angajatori să nu opteze pentru compensarea prin acordarea de ore libere plătite, echivalând o astfel de posibilitate cu o pedeapsă, întrucât ar fi mai ieftin să plătească sporul aferent muncii suplimentare ulterior expirării celor 90 de zile legale, chiar dacă ar fi existat posibilitatea reală să acorde salariaților care au prestat muncă suplimentară timpul liber plătit, în echivalent. Într-o astfel de situație, în opinia noastră, s-ar goli de conținut textul de lege, fiind ratat, în mod fundamental, dezideratul manifest din preambulul actului normativ și al Cartei sociale.


Prin urmare, considerăm lesne de observat faptul că o astfel de interpretare este contrară rațiunii mai sus menționate a legiuitorului și nici nu este, practic, în avantajul salariaților, fiind de natură a-i prejudicia sub aspectul beneficiului legal la care sunt îndreptățiți în mod prioritar.


Concluzionând cu privire la cele de mai sus, considerăm că angajatorii trebuie să abordeze instituția muncii suplimentare cu mare atenție, urmărind în demersurile lor cu prioritate protejarea sănătății salariaților, a recuperării capacității de muncă a acestora, prin acordarea, în mod prioritar, de timp liber plătit pentru refacerea capacității de muncă și, doar în măsura în care acest lucru nu este posibil în termenul legal maxim de 90 zile/în mod subsidiar, a compensației băneşti aferente muncii suplimentare.



1. A se vedea în acest sens și C. Gâlcă Codul muncii comentat și adnotat - Volumul II Art. 111-281 - Ediția a 3-a, Editura Rosetti, 2022, ISBN 978-606-025-059-3.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 2396 / 9763
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
    Filip & Company a asistat Booster Capital în achiziția unei participații în Artesana cu o chipă de avocați coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner) și Andreea Bănică (counsel). RTPR a fost de partea vânzătorului ROCA Investments, iar Andronic & Partners a asistat Artesana şi pe fondatorii acesteia
    Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea istorică de obligațiuni verzi lansată pe piețele externe, în valoare de 500 milioane Euro. Avocați din București și Londra, în echipa de proiect, coordonată de partenerii Mădălina Rachieru-Postolache și Kate Vyvyan
    LegiTeam: Atorney at Law (0 - 2 years) - Dispute Resolution | Reff & Associates
    Filip & Company a asistat Ministerul Finanțelor Publice în emisiunea de obligațiuni în valoare de 4,7 miliarde de euro | Monica Stătescu (partener): ”Cererea puternică și condițiile de finanțare semnificativ îmbunătățite arată că România este percepută tot mai mult ca un emitent stabil și credibil”
    LegiTeam: Lawyer - Corporate M&A | Reff & Associates
    Legal 500 - Central and Eastern Europe Awards 2025 | Clifford Chance, Filip & Company și Băncilă, Diaconu și Asociații sunt pe lista scurtă pentru titlul de ”Firma anului în România”. Horea Popescu (CMS), Ruxandra Bologa (NNDKP), Madalina Rachieru-Postolache (Clifford Chance) și Ana-Maria Baciu (Baciu Partners) printre candidații la titlul ”Romania Lawyer of the Year”. Alți 18 avocați români și 8 firme locale concurează la premiile regionale
    Finanțările sindicalizate își păstrează poziția solidă, iar club-deal-urile câștigă teren pe piață, spun avocații din practica de Banking & Finance de la NNDKP | Valentin Voinescu (Partener): ”Am remarcat o creștere a interesului din partea fondurilor de investiții și a creditorilor non-bancari. Profilul clientului a evoluat: companiile sunt mai bine informate, mai receptive la structuri mixte și tot mai interesate de optimizarea costurilor și a structurii de capital”
    Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2025” | NNDKP, ZRVP și Dincă & Speciac au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
    De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Liana Ștefana Bonca, 85 de puncte, printre primii intrați în anul 2022: “Facultatea vine cu provocări însemnate, iar examenele te testează în moduri neașteptate, cerând mai mult decât ai crezut vreodată că poți oferi. Totuși, în mijlocul acestui tumult și a nesiguranței cu care încă mă confrunt, am credința profundă că munca și pasiunea pot transforma chiar și cele mai grele obstacole în realizări”
    Women in Business Law EMEA Awards 2025 | CMS câștigă titlul de de “Firma anului în România”. Un avocat in-house local, desemnat ”General Counsel of the Year” pentru regiune
    Tranzacție rară pe piața românească | Cum au lucrat avocații Legal Ground în proiectul legat de achiziția unor obligațiuni ‘tokenizate’, înregistrate și tranzacționate prin sistemul blockchain. Mihai Dudoiu (Partener): ”Pe lângă aspectele comune unor proiecte de finanțare ‘clasice’, a fost necesară integrarea unei componente de fintech. Arhitectura juridică a trebuit adaptată unui cadru relativ nou și încă în formare din punct de vedere normativ”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...